Blackout-ul european, cauzat de o pană de curent generală timp de două săptămâni, a devenit o știre care se răspândește rapid și generează panică. Dar ce se află în spatele unui asemenea zvon despre o pană de curent în Europa?
De unde se spune că a plecat povestea? Ministrul Apărării, Klaudia Tanner, a avertizat că urmează, în foarte scurtă vreme, o avarie uriaşă în sistemul energetic european, care este interconectat.
Ce înseamnă acest Blackout? Astfel este definită o pană de alimentare cu energie electrică, putând să dureze de la o zi la o săptămână sau chiar două, într-o țară sau chiar mai multe. Practic, toate sistemele vor fi blocate, magazine, bănci, sisteme de încălzire și tot ce înseamnă interonectivitate socială și economică.
Blocarea serviciilor esențiale poate duce la numeroase pierderi de vieți omenești. Imaginați-vă doar ce ar însemna ca poliția să nu mai aibă mijloace de comunicare, fie și pentru o scurtă perioadă.
Austriecii fac simulări, ca populația să fie pregătită de ce este mai rău
Armata austriacă şi Ministerul de Interne din Austria simulează, de câteva săptămâni, ce s-ar putea întâmpla cu servicii esenţiale, cu viaţa locuitorilor, într-o astfel de situaţie. Autorităţile din Austria au distribuit o listă de acţiuni pe care trebuie să le întreprindă fiecare cetăţean într-o astfel situaţie, dar şi pentru pregătirea unei astfel de ipoteze.
Conform DEUTSCHE WELLE, expertul în securitate Johann Frank a declarat pentru postul ORF că „provocările în materie de securitate sunt în creștere, iar situația pentru Austria și Europa se înrăutățește”. Unii experți văd amenințări în criza de combustibil din Marea Britanie, prăbușirea Facebook de acum câteva săptămâni și atacurile cibernetice rusești, care sunt doar exemple mici de posibilități mai îngrozitoare. Austria, deocamdată, consideră că întreruperile de curent, precum pandemia de coronavirus, atacurile teroriste și securitatea cibernetică, sunt puncte critice care trebuie abordate cât mai curând posibil.
Scenarii, care deocamdată sunt doar… scenarii
Sunt scenarii care ar putea să devină realitate, însă sunt doar scenarii. O pană de curent în prag de iarnă poate fi un motiv serios de îngrijorare, dar momentan ceea ce face armata austrică pare mai degrabă o simulare, genul de situație care are caracter educațional, preventiv.
Și toate acestea vin pe un fond de stres, populația fiind deja la capătul răbdării în privința crizelor sanitare și economice. Incertitudinea este cea care domină acum nu doar țările sărace, unde populația deja era obișnuită cu traiul de pe o zi pe alta, cu impredictibilitatea. Cert este că astfel se alimentează teoria conspirației, oamenii ajungând să creadă că minți bolnave au ticluit planuri diabolice care să de ducă spre dezastru. Situația rămâne una foarte complicată și nici măcar analiștii politici sau economici nu se mai încumetă să facă previziuni.
Golim magazinele?
Pe fondul acestor scenarii au apărut deja teorii ale conspirației, iar cei mai „prevăzători”, au început deja să dea năvală în magazine și să își facă fel de fel de provizii, de la conserve la apă, ținând cont că fără curent, nici uzinele de apă nu ar mai putea funcționa, iar mâncarea perisabilă va dispărea.
Celebrul Mircea Badea a venit și el cu o teorie a conspirației în acest context, pe care a exemplificat-o, mai în glumă, mai în serios. „Dacă aș fi conspiraționist, și să știți că sunt în unele chestii, cred că a fost astfel: ăștia s-au gândit: „bă, cum îi băgăm pe ăștia în carantină să mai rezolvăm din carcalac o perioadă? Păi le luăm curentul”, a zis, răzând, Mircea Badea.
„Tocmai acum o astfel de criză după ce ăștia ne-au tot vorbit de mașinile electrice?!”, a mai spus realizatorul TV.
”Îți dai seama că anti-globaliștii din România vor fi distruși fără rețelele anti-globaliste – Facebook, Instagram, Google, Youtube?!”, a continuat Mircea Badea.
Soluția ar fi comunicarea constructivă
Antropologul Radu Umbreș a declarat că oamenii care cred în teorii ale conspirației, în special pe subiecte despre pandemia de coronavirus sunt de fapt educați.
Acesta spune însă că anumite mecanisme sociale și mentale fac unele persoane predispuse să susțină astfel de idei. Datele adunate de antropolog într-un studiu despre cum gândesc oamenii care cred în teorii ale conspirației arată că, de obicei, ei nu se simt incluși în societate sau nu au încredere în autorități.
El spune, de asemenea, să nu tratăm cu dispreț sau să criticăm oamenii care au astfel de convingeri, soluția fiind comunicarea constructivă.