Fiecare leu pe care statul român îl investește într-un ciclu complet de educație generează opt lei sub formă de venit la buget din taxe, impozite, contribuții. Acest lucru este valabil de la nivel preșcolar la postuniversitar, conform unui studiu realizat de Deloitte România pentru Fundația World Vision România.
Investiția în educație generează încasări importante pentru stat, ca administrator al bugetelor publice, cu un impact considerabil pentru societate în ansamblul său.
„Statul cheltuiește în total circa 168.000 de lei, în medie, pentru fiecare persoană care absolvă un masterat, de la grădiniță până la acordarea diplomei. În același timp, statul încasează de la o astfel de persoană, pe toată durata vieții acesteia, aproape 1,45 de milioane de lei din contribuții, taxe și impozite.
Cu alte cuvinte, la fiecare leu investit în educația unei persoane cu masterat, statul primește înapoi opt lei, echivalând cu un randament al investiției de 700%”, se menționează în studiu, potrivit edupedu.ro.
De asemenea, statul chetuiește circa 90.000 de lei, în medie, pentru un șomer cu studii primare, pe toată durata de viață a acestuia din cauza lipsei accesului la educație.
Veniturile brute realizate de o persoană se dublează cu fiecare nivel de învățământ finalizat
Contribuțiile persoanelor fizice la buget cresc odată cu nivelul de educație. O persoană cu studii primare contribuie în fiecare an la buget, în medie, cu maxim 10.363 de lei. Suma crește la maxim 20.517 lei pentru persoanele care au absolvit cel mult o școală profesională și ajunge la o valoare maximă de peste 40.000 de lei pentru cei cu studii universitare și postuniversitare.
Efectul educației asupra nivelului veniturilor persoanelor fizice: veniturile brute realizate de o persoană se dublează, în medie, cu fiecare nivel de învățământ finalizat. Prin urmare, un absolvent de liceu câștigă de două ori mai mult decât o persoană care a terminat doar școala generală, iar un absolvent de facultate câștigă dublu față de cineva care are doar o diplomă de bacalaureat. Această evoluție se păstrează indiferent de statutul profesional, fiind valabilă nu doar pentru salariați, ci și pentru agricultori și lucrătorii pe cont propriu în alte activități decât cele agricole.
