Muzeul Civilizației Urbane din Brașov găzduiește o interesantă expoziție de pălării. Putem întâlni și câteva care țin de uniforme, pe lângă modelele celebre care se purtau acum un secol în orașul de la poalele Tâmpei.
Un brașovean trebuia să poarte pălărie pentru a fi respectat și apreciat de comunitate ăn urmă cu un an. Indiferent că era vorba de bărbați sau femei, aceasta reprezenta un accesoriu obligatoriu, ce oferea multe informații cu privire la posesorul ei.
„Pălăria era un simbol al eleganţei, purtată cu prestigiu, mândrie şi onorabilitate de către toate doamnele şi domnii din Braşov. De asemenea, de-a lungul istoriei, pălăria ne-a transmis nenumărate mesaje şi anume statutul social şi economic al purtătorului, etnia purtătorului, vârsta, chiar şi caracterul şi starea de spirit”, a arătat Oana Ţigănuş, curatorul expoziţiei.
În expoziție pot fi văzute tot felul de pălării care se purtau în urmă cu 100 de ani.
„Pălăria din fetru tare era preferata negustorilor, comercianţilor, bancherilor, pe când pălăria din fetru moale era preferată de către boemi, artişti, gazetari, pictori. Panglica pălăriei, de asemenea, este purtătoare de mesaje: o panglică îngustă la pălărie ne arată un spirit econom, pe când o panglică lată, lucioasă, din material mai preţios, ne arată că statutul social este bine poziţionat”, a dezvoltat Oana Ţigănuş, conform adevarul.ro.
„Dacă avea panglica pe partea stângă, însemna că e ungur”
Un harghitean pasionat de pălării a explicat şi alte mesaje transmise de acestea.
„De exemplu, dacă partea din spate a pălăriei era mai ridicată, înseamnă că era purtată de o persoană mai tânără şi puteai să i te adresezi la pertu. Dacă aceeaşi parte era lăsată în jos, era un om mai în vârstă şi trebuie să-i arăţi respectul cuvenit. Dacă avea panglica pe partea stângă, însemna că e ungur şi îl salutai cu <<Jó napot!>>. Dacă panglica era pe dreapta, era român şi îi spuneai <<Bună ziua!>>.
Pălăria de paie se poartă la noi de la Sfântu Gheorghe, din 24 aprilie, până în 29 septembrie, la Sfinţii Mihail şi Gavril, cum este în calendarul nostru. Dacă un bărbat ieşea cu pălăria de paie înainte de 24 aprilie, se spunea că nu a fost bun gospodar, deoarece a rămas fără fân pentru animale şi iese cu pălăria ca să atragă vara şi să poată avea ce să dea la animale.
Dacă ieşea cineva cu pălăria de paie după 29 septembrie, comunitatea spunea că de la acea persoană nu este bine să ceri sfaturi, deoarece nu se prea pricepe la obiceiuri şi la felul cum stau lucrurile”, spune harghiteanul.
Expoziția „Pălăria – accesoriu, eleganță și mesaj în Brașovul interbelic” va putea fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului până la sfârșitul lunii noiembrie.
