923 de milioane de lei este valoarea salariilor lunare plătite în Brașov de către cei 18.406 angajatori. Cu această valoare, Brașovul se situează pe locul cinci într-un top național, după București – 9,397 miliarde de lei, Cluj – 1,566 miliarde de lei, Timiș – 1,461 miliarde de lei și Ilfov – 1,083 miliarde de lei. Topul este realizat pe baza datelor de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul Produsului Intern Brut din fiecare zonă.
„Bucureştiul şi judeţul Ilfov realizează peste 20% din Produsul Intern Brut al ţării, aşa că se regăseşte volumul acesta şi în cifra de salarii. Şi sunt judeţe în care şi numărul de salariaţi şi salariul mediu sunt scăzute şi, evident, dacă înmulţeşti un număr scăzut de salariaţi cu un salariu mediu scăzut, nu poate să îţi iasă decât un fond de salarii total mic“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
Împreună, Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 37% din totalul fondului de salarii la nivel naţional, care a fost de 28 de miliarde de lei în luna iunie a acestui an.
Clujul se află pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai mari fonduri de salarii: aproape 30.000 de companii cu sediul în Cluj au plătit în luna iunie salarii de peste 1,5 miliarde de lei.
Pe locul trei se află Timiş, cu peste 22.000 de companii care plătesc salarii lunare în valoare totală de peste 1,4 miliarde de lei.
Astfel, împreună, angajatorii din Bucureşti-Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 miliarde de lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România.
La polul opus, în topul judeţelor care au cele mai mici mase salariale se află Mehedinţi (unde 4.100 de companii plătesc lunar salarii în valoare de 130 mil. lei), Giurgiu (cu 4.700 de angajatori şi un fond de salarii de 146mil. lei pe lună) şi Ialomiţa (cu 5.000 de companii care plătesc lunar salarii în valoare de 156 de milioane de lei).
„Mă surprinde că e Mehedinţiul pe ultimul loc. De obicei, judeţele din Moldova, cum e Vasluiul, sunt cele care stau cel mai rău în statistici, dar probabil că s-au mai petrecut schimbări în numărul de salariaţi. E adevărat că alte statistici arătau că în Moldova o bună parte din salariaţi sunt salariaţi la stat, erau chiar majoritari în unele judeţe. Şi cum salariile la stat sunt mai mari decât în privat, atunci poate că din acest motiv Moldova scapă de ultimele locuri în acest clasament. În judeţe precum Călăraşiul cred că se produce şi un efect de atragere a salariaţilor către zonele apropiate, pentru că mulţi locuitori ai judeţului Călăraşi lucrează în Bucureşti sau în judeţul Ilfov în companiile de acolo şi fac naveta, şi atunci ei sunt înregistraţi că au salariul într-o parte şi ca locuitori în altă parte“, a mai spus Aurelian Dochia, potrivit zf.ro.
La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi“ taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a fost de 28,3 mld. lei în luna iunie, potrivit datelor CNPP.
„Cred că această diferenţă dintre Bucureşti şi restul regiunilor vine de la nivelul salariilor, care este mult mai mare în Bucureşti. Toate multinaţionalele au sediul în Bucureşti, ele plătesc salarii mari. Forţa de muncă din Bucureşti – Ilfov are şi o poziţie de negociere mai bună în ceea ce priveşte nivelul salariilor, pentru că în alt judeţ, să spunem Sălaj, sunt mult mai puţine locuri de muncă sau companii care pot să plătească salarii la acest nivel şi atunci proporţia salariilor în valoare adăugată este mai mică şi probabil că proporţia profiturilor e ceva mai mare acolo“, a mai spus Aurelian Dochia.