Brașov: Nicio școală construită după 1989. Doar cârpeli

13 septembrie 2021. Începe școala. Situația infrastructurii școlare nu este prea diferită de ceea ce am moștenit de pe vremea comuniștilor. Practic, nicio administrație nu și-a bătut prea tare capul cu crearea de spații educaționale, reiese dintr-o analiză realizată de Agenția Metropoliotană Brașov.

La fel ca în cazul grădinițelor, și în cazul învățământului primar și gimnazial (adică al claselor 1 – 8) se face remarcată o tot mai pronunțată lipsă de corelare între distribuția geografică a instituțiilor de profil pe cartiere și tendințele demografice.

Această deficiență este accentuată de factori precum lipsa investițiilor în obiective noi (nici o școală nou edificată în Brașov după schimbarea de regim de după 1989), corelate cu dezvoltarea urbanistică și concentrarea populației tinere în noi zone unde dezvoltarea rezidențială nu este însoțită și de crearea infrastructurii de servicii educaționale și sociale adecvate.

Aceasta este spre exemplu situația cartierelor Stupini, Bartolomeu Nord și, parțial Tractorul, unde infrastructura educațională existentă este insuficient dimensionată pentru a face față cererii, în condițiile în care, în cazul învățământului primar și gimnazial, se aplică principiul arondării în funcție de domiciliul părinților.

Presiunea asupra infrastructurii existente este semnificativă de altfel în majoritatea cartierelor Brașovului, în condițiile în care unitățile din localitate școlarizează inclusiv numeroși elevi din comunitățile zonei metropolitane. Această presiune a fost doar parțial preluată de înființarea, în cadrul colegiilor și liceelor din Brașov, a unor clase primare și de gimnaziu, în special în ultimul deceniu.

Aproape jumătate din școli funcționează la capacitate maximă

Creșterea numărului de elevi face ca aproximativ 40% din instituțiile de profil să funcționeze la capacitate maximă, în două schimburi, în unele situații în spații improprii utilizate cu caracter temporar (laboratoare utilizate ca săli de clasă, săli de sport improvizate).

Intervențiile realizate la nivelul școlilor existente (cvasimajoritatea lor au beneficiat de lucrări de reabilitare/modernizare/extindere în ultimii 20 de ani) au contribuit parțial la soluționarea acestor deficiențe. Interesul municipalității pentru modernizarea infrastructurii de profil este confirmat și de bugetarea de noi lucrări la nivelul a jumătate din școlile gimnaziale din municipiu pe termen scurt și mediu.

Realizarea lucrărilor proiectate va impacta însă activitatea educațională cel puțin la nivelul a trei dintre unități (apreciere realizată pe baza unor aspecte precum anvergura lucrărilor și gradul actual de utilizare a spațiilor), ceea ce implică necesitatea identificării de soluții pentru relocarea temporară a acestora. Soluțiile ce pot fi avute în vedere pot fi reprezentate atât de valorificarea spațiilor disponibile la nivelul altor unități educaționale, inclusiv de nivel liceal, cât și de achiziția unor clădiri adecvate (inclusiv în sistem rent-to-buy) pentru reconversia lor temporară sau definitivă în școli.