Cu ocazia Forumului Orașelor Verzi, Municipalitatea a lansat un proiect de montare de rasteluri pentru biciclete. Primele 140 de rasteluri vor fi montate în acest an, iar pentru a identifica zonele prioritare pentru montarea acestor rasteluri, Primăria Brașov, în parteneriat cu Asociația Tot Mai Verde a lansat în dezbatere publică locațiile pentru cele 140. Astfel, brașovenii pot completa formularul care se găsește la următoarea adresă:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfLh_UWjtcOaxK9uxRLPdrhiuH18QLOEHhQWGoGEK3LguZp6w/viewform, pentru a stabili zonele optime în care sunt necesare aceste rasteluri.
Cea mai importantă conferință din România, având ca temă politicile publice de mediu, care se desfășoară la Brașov, în perioada 9-11 septembrie, a ajuns la a doua zi de dezbateri, prima temă abordată fiind cea a transportului cu bicicleta.
Printre soluțiile propuse de Kathariana KREL, expert tematic pe Economia cu emisii reduse de carbon, în cadrul platformei Interreg Europe, pentru o schimbare de atitudine față de transportul cu bicicleta sunt 3 factori: o strategie dedicată în promovarea ciclismului, o infrastructură sigură și atractivă pentru oameni și chiar ore de ciclism în școli ca să încurajăm copiii să folosească bicicleta.
Pentru implementarea acestor soluții, implicarea autorităților publice este esențială, care vor trebui, pe lângă deciziile pe care le iau, să asigure și condițiile necesare pentru dezvoltarea acestui tip de transport.
Este important nu doar să gândim pistele de biciclete ca o chestie de nișă, ci vorbim aici de felul în care împărțim spațiul public
,,Transportul cu bicicleta este foarte important pentru că este un garant a unei calității a vieții mai bună pentru toată lumea, nu doar pentru cei care folosesc bicicleta, ci chiar și pentru toți ceilalți, pentru că fiecare bicicletă înseamnă o mașină mai puțin pe stradă. Dar pentru asta, bineînțeles, avem nevoie de investiții într-o infrastructură de biciclete, într-o infrastructură sigură și conectată, și avem nevoie și de programe pentru a educa populația, pentru a educa copiii, pentru că aici vorbim inclusiv de o schimbare de mentalitate. Pentru că e un proces lung de transformare. Timișoara avea oficial, să zicem, 105 km de piste de bicicletă, dar, de cele mai multe ori, acestea au fost niște dungi vopsite pe trotuar de fapt și asta bineînțeles că nu este o pistă de bicicletă. Avem nevoie de o infrastructură și planul nostru este să transformăm străzile Timișoarei, și acolo unde facem reparații, și acolo unde avem proiecte de investiții, în străzi care oferă egalitate pentru toți cei care le folosesc, adică și pentru pietoni, și pentru bicicliști, și pentru șoferi, și pentru transportul în comun, pentru că este important nu doar să gândim pistele de biciclete ca o chestie de nișă, ci vorbim aici de felul în care împărțim spațiul public. Și acolo, în orice proiect nou pe care îl facem acuma, regândim spațiul public, și pistele de bicicletă au locul lor acolo. Cred că e important să nu vedem aici că suntem dușmani ai bicicliștilor, ori ai pietonilor sau șoferilor – adică o infrastructură pentru biciclete, pentru transportul în comun, nu este o contradicție cu a fi șofer. Poți să fii șofer, poți să ai o mașină, dar noi, cei care suntem responsabili pentru infrastructură în oraș vrem să-ți dăm libertatea să alegi și altceva. Să alegi – astăzi e vreme bună – să alegi să mergi cu bicicleta sau să duci copilul cu bicicleta la școală, nu cu mașina, și tocmai pentru această alegere trebuie să luptăm și să nu facem greșeala să credem că, cumva, este un joc de sumă zero în care câștigă unii și pierd alții, ci noi toți putem câștiga dacă promovăm mersul cu bicicleta, mersul pe jos și mersul cu mijloacele de transport în comun. Și aici (la Brașov, n.n.) văd, la fel ca și în Timișoara, soluția cu sens unic este una, pe termen mediu și lung trebuie să scăpăm de parcări pe marginea drumului și trebuie să facem parcări supraetajate sau subterane și să nu mai folosim spațiul public pentru parcări. În același timp noi avem acum o dezbatere foarte aprinsă în Timișoara despre zonele pietonale și dacă bicicliștii ar trebui să aibă voie să le folosească, da sau nu. Eu cred că trebuie să dezvoltăm o mentalitate civilizată, în care și bicicliștii dacă sunt într-o zonă care este pentru pietoni să poată să circule cu maxim 5 km la oră, adică la viteza pasului, și într-adevăr nu toți bicicliștii înțeleg asta, dar tocmai de aceea trebuie să începem o cultură de respect reciproc între toți participanții la trafic”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Pandemia i-a contientizat pe mulți că mișcarea e sănătate
Pentru multe municipalități introducerea acestui tip transport alternativ, cu bicicleta, a reprezentat o provocare, dar, odată cu venirea pandemiei, mulți cetățeni au realizat cât de importantă este mișcarea și cât de importantă este sănătatea.
Conform viceprimarului Elise Pereira-Nunes, oraș înfrățit cu Brașovul, datorită, în acest caz, pandemiei, transportul cu bicicleta a cunoscut o dezvoltare explozivă, astfel că obiectivul Municipalității, pe termen scurt este de 130 de km de piste.
„Oamenilor le place să se simtă liberi cu bicicleta. Pot merge mai repede în trafic. Și trebuie să o facem pe scară mai largă pentru că simțim că și oamenii și-o doresc, de asemenea. Ei bine, știm că nu este întotdeauna ușor să faci acest pas, dar ei vor fi primii care se vor bucura de această decizie, pentru că sănătatea se va îmbunătăți și având mai multe biciclete, avem mai puține mașini în trafic. Deci știm că unii oameni s-ar putea să nu renunțe la mașini din mai multe motive, dar avem nevoie de mai mulți cetățeni pentru a fi implicați. Și vreau să spun, este doar o singură cale, pentru că dacă vrei să ai biciclete, trebuie să schimbi infrastructura, trebuie să vorbim despre siguranța pe drumuri, ai nevoie să-i faci pe oameni să se simtă în siguranță, să aibă sentimentul că pot lua bicicleta și nu vor fi loviți de o mașină. De asemenea, trebuie să avem pace între şoferi, pietoni şi motociclişti”, a precizat Elise Pereira-Nunes, viceprimarul municipiului Tours, la conferința de la Brașov.
