Eliminarea de sancțiuni pentru microîntreprinderi, a obligației declarării sediilor secundare la ANAF și a obligativității tranzacțiilor firmelor prin contul de trezorerie în relația cu instituțiile statului, precum și eliminarea deductibilității limitate de 50% a combustibilului pentru autorisme sunt câteva dintre măsurile de debirocratizare, care vin în sprijinul mediului de afaceri, aflate acum pe masa Guvernului.
Printre acestea se mai numără simplificarea procedurilor de înființare și de închidere a firmelor, creșterea plafonului de la 50.000 euro la 100.000 euro pentru obligația de dotare cu cititoare de card, revizuirea legislației privind casele de marcat, dar și a drepturilor de autor, simplificarea accesului angajatorilor la obținerea subvenției de șomaj, precum și modificarea procedurii de decontare a concediilor medicale.
Schimbările pregătite
1. Modificarea procedurii de decontare a indemnizațiilor aferente concediilor medicale
În vederea recuperării sumelor reprezentând indemnizații aferente certificatelor de concediu medical plătite asiguraților salariați, conform prevederilor art.38 din OUG nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, angajatorii trebuie să depună o cerere la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în termen de 90 de zile de la data de la care persoanele prevăzute la art.1 alin.(1) și (2), art.32 alin.(1), precum și plătitorii prevăzuți la art.36 alin.(3) lit. a) și b) din OUG nr.158/2005, cu modificările și completările ulterioare, erau în drept să le solicite.
Sumele datorate de CNAS contribuabililor sunt încasate foarte greu, depășind deseori 24 luni, chiar dacă termenul legal este de 60 zile. Acest lucru afectează bugetul contribuabililor (în mod special al microîntreprinderilor) care nu au nici un instrument legal să urgenteze primirea sumelor de bani de la CNAS. Demersurile în instanță durează foarte mult din cauza termenelor lungi și creează costuri suplimentare.
Propuneri:
- Modificarea art.12, lit.a) și lit.b) din OUG nr.158/2005 privind eliminarea suportării de către angajator a concediului medical din fondul de salarii a primelor 5 zile de incapacitate temporară de muncă. Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă să fie suportate integral din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
- Compensarea contravalorii concediilor medicale datorate contribuabilului din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), cu sumele datorate de contribuabil pentru Bugetul de Stat și Bugetul Asigurărilor Sociale. Compensarea se poate face prin intermediul formularului Declarației 112 – declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate – conform Ordinului comun nr.203/207/188 al MFP/MMJS/MS din 2/2021.
2. Scutirea de sancțiuni pentru microîntreprinderi și corelarea birocrației cu “talia firmei”
Firmele mici nu pot suporta costuri fixe mari asociate cu birocrația excesivă. Micii comercianți și micile afaceri sunt primele victime ale obligațiilor împovărătoare.
În România sunt în prezent aproximativ 500.000 de microîntreprinderi (definite conform Legii nr.346/2004) cu până la 9 salariați, care sunt nevoite să efectueze o serie de obligații sau să depună numeroase declarații redundante. Fiecare din aceste instrumente birocratice reprezintă o piedică majoră, în special pentru firmele aflate la debutul activității și care ar trebui să-și concentreze eforturile asupra dezvoltării afacerii. Considerăm că sarcinile administrative ar trebui corelate cu dimensiunile operatorilor economici, astfel încât micile afaceri să nu mai fie victime sigure ale birocrației excesive și ale sancțiunilor conexe.
Având în vedere necesitatea asigurării condițiilor favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri, exceptarea microîntreprinderilor, așa cum sunt ele definite de Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu completările și modificările ulterioare, de către toate autoritățile/instituțiile publice cu atribuții de control de la constatarea și sancționarea contravențiilor, poate fi o soluție eficientă de debirocratizare. Exceptarea nu va viza contravenții sau infracțiuni care au un efect negativ accentuat asupra ecosistemului de business (de exemplu: muncă la negru, evaziune fiscală, etc.)
Propuneri:
- Modificarea Legii prevenirii nr.270/2017 din 22 decembrie 2017.
3. Eliminarea analizei de risc la securitate fizică
Începând cu data de 1 iulie 2018 societățile comerciale (înființate conform Legii nr.31/1990) care dețin bunuri, sunt obligate să asigure paza acestora și să întocmească analiza de risc la securitate fizică, conform Legii nr.333/2003 și a HG nr.301/2012.
Analiza de risc se întocmește de către specialiști cu vechime în domeniul riscului sau experți abilitați și presupune costuri pentru firmele mici, tarifele analizei pornind de la 1.000 lei. Amenda pentru neefectuarea analizei de risc este cuprinsă între 5.000 și 10.000 lei.
Considerăm că această obligație legală are un scop pur birocratic și este împovărătoare pentru contribuabilii mici, iar această analiză de risc nu protejează bunurile efectiv. Există legislație specifică prin care se prevede răspunderea patrimonială a administratorului, prin urmare obligația realizării analizei de risc nu este justificată.
Propuneri:
- Eliminarea obligației realizării analizei de risc pentru societăți și eliminarea sancțiunii corespunzătoare reglementate de Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare și legislația subsecventă.
4. Eliminarea obligației declarării sediilor secundare la ANAF, obținerea CIF pentru puncte de lucru și plata diferențiată a impozitului pe venitul din salarii
Există prevederi legale care reglementează obligativitatea declarării sediilor secundare la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), dar totodată și la ANAF prin declarațile 060/061 (Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru sediile secundare). Această obligație de declarare este redundantă deoarece ANAF primește informații de la ONRC.
De asemenea, pentru sediile secundare cu mai mult de 5 salariați, agenții economici au obligația să obțină CIF – Cod de Înregistrare Fiscală (Codul de Înregistrare Fiscală obținut de la ANAF folosește doar la efectuarea plății impozitului, neavând alt rol), prin depunerea următoarelor documente: formularul 060, copie CIF a persoanei juridice, rezoluția privind înregistrarea punctului de lucru la ONRC, dovada spațiului pentru sediul secundar declarat, declarație pe propria răspundere că societatea are 5 salariați începând cu data respectivă, extras din Revisal și alte documente pe care unitatea teritorială le consideră necesare.
Astfel, contribuabilii sunt obligați să declare și să efectueze diferențiat plata impozitului pe salarii către trezoreria locală pe raza căreia se află sediul secundar. Această obligativitate generează erori în administrarea plăților și mută gestionarea impozitului pe veniturile din salarii în sarcina contribuabilului. Contribuabilul este nevoit să administreze câte o fișă sintetică în relația cu ANAF pentru fiecare punct de lucru, să întocmească același număr de ordine de plată pentru achitarea impozitului pe salarii pentru punctele de lucru cu 5 salariați, iar banii ajung să fie colectați în contul trezoreriei și nu în contul administrației locale.
Propuneri:
- Eliminarea declarațiilor 060 și 061 (reglementate de Ordinul nr.3725/2017 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare).
- Eliminarea obligației de obținere a Codului de Înregistrare Fiscală special pentru punctele de lucru cu peste 5 salariați (conform art.32 (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale).
- Eliminarea plății diferențiate a impozitului pe salarii – art.85 (5) din Legea nr.207/2015 privind Codul Fiscal, art.85 (1) Legea nr.207/2015 privind Codul Fiscal.
Articolul poate fi citit în întregime pe profit.ro, dând click AICI.
