Poziţia sa geografică deosebită, dar şi târgurile de mărfuri organizate aici de breslele locale au făcut din Braşov un oraş foarte căutat. La Braşov, se întâlneau drumurile comerciale ce veneau din cele trei ţări româneşti, cu cele din Orient şi din apusul Europei.Pentru negustori şi turişti, au fost deschise hanuri unde puteau înnopta şi lua masa.
La Braşov, prima atestare a unui han datează din 1507, dar cu siguranţă acestea au existat cu mult mai înainte. În 1830, un recensământ indica nu mai puţin de 9 hanuri. Braşovul a oferit, de asemenea, loc de adăpost, în vremuri de restrişte, familiilor unor domnitori, boieri şi negustori. În a doua jumătate a secolul al XIX-lea, modernizarea urbanistică transformă unele hanuri în hoteluri, iar altele decad la rang de cârciumi.
La Soarele de aur
Hanul se afla pe locul unde astăzi este Liceul de Artă din Braşov. (strada Colonel Buzoianu, nr. 1). Clădirea a fost ridicată în 1834. În acest han se organizau reuniuni si spectacole, chiar şi recitaluri ale unor artişti renumiţi aflaţi în trecere prin Braşov. În sala de festivităţi a hanului a susţinut un concert şi compozitorul Johann Strauss, în 1848. În 1874, în urma unor lucrări de modernizare, hanul se transformă în hotel( Hotel nr. 1), apoi în mănăstire şi în şcoală. Din 1848 , aici a funcţionat şcoala de muzică şi de arte plastice.
La Vulturul de Aur
Pe locul Şcolii Populare de Artă de pe str. Lungă, numărul 1, se afla, în evul mediu, Hanul Vulturul de Aur. Poarta cu arcadă a actualei şcoli reprezenta intrarea în han. Clădirea fostului han mai a adăpostit şi cinematograful Astra. După primul război mondial, aici şi-a desfăşurat activitatea Teatrul oraşului, iar din 1928 , Conservatorul de muzică. Compozitorul George Enescu a poposit aici de mai multe ori. Hanul Vulturul de Aur se afla în apropiere de Livada Poştei, locul unde staţionau diligenţele şi se opreau călătorii veniţi la Braşov. În sala de spectacole ( numită „Numărul unu ”, după numărul imobilului) se ţineau, pentru tineretul oraşului ,,convenirile sociale”, cu concert şi dans şi balurile la care în pauză se lua masa, de la care nu lipsea nicioadată friptura de purcel.( Sextil Puşcariu- Braşovul de altădată).
La Cerbul de Aur
Hanul Cerbul de Aur, situat pe strada Lungă nr. 5, era unul dintre cele mai mari din oraş. În acest han, a poposit domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în drumul său spre exilul din Germania. Pe placa memorială de pe clădire este scris: „ În această casă a locuit, între 26 februarie şi 4 martie 1866, în drum spre exil, după detronarea de către reacţiunea burghezo-moşierească, Al. I. Cuza , domnitor al Principatelor Române Unite.”
Hanul Europa
Clădirea de pe actuala stradă Mureşenilor păstrează elemente tipice acestui tip de construcţie – curte interioară largă, etaj cu galerie. În anul 1887, este terminată sala mare de festivităţi, care a fost transformată apoi în cinematograf (fostul cinema “Popular”). La începutul secolului XVIII, este transformat în hotel. În august 1910, Aurel Vlaicu si-a expus aici avionul, pentru a fi văzut de braşoveni.
La Pomul verde
În 1867, fostul han de pe strada Lungă , nr. 10 este transformat în hotelul cu acelaşi nume. În presa vremii apar articole despre concertele susţinute aici de muzicienii Anton Brandner şi Costi Găluşcă, prieteni ai compozitorului Ciprian Porumbescu. Iată ce scrie cărturarul braşovean Sextil Puşcariu în cartea sa „Braşovul de altădată” despre Pomul verde: „Lipit de localul “Gambrinus” era Pomul Verde”, cel mai vestit hotel din Braşov, mai bun decât “Hotelul Bucureşti”, peste drum, şi decât “Europa”, în Uliţa Vămii, în clădirea ce adăposteşte acum cinematograful “Corso”. Braşovul nu era un centru comercial ca astăzi, iar vara, când veneau vilegiaturştii din ţară, goniţi de căldurile Bucureştilor, mânaţi de dorul de călătorii şi atraşi de aspectul european al Braşovului curat şi îngrijit, de ar fi fost încă odată atâtea hotele, tot nu ajungeau. Oaspeţii trebuiau să caute camere prin oraş. De la noi, de pe balconul vilei de pe Strajă,( Dealul Cetăţii- n.r.) priveam de-a dreptul în curtea şi grădina “Pomului Verde”. Vara, când orchestra oraşului dădea aici concerte, noi aveam muzică la masă”
La Coroana de aur
Cel mare han din oraş era Coroana de aur (str. Mureşenilor nr. 12), despre care se scrie că a fost reamenajat în 1860 şi renovat în 1873. Hanul era situat pe principala cale de acces în interiorul cetăţii( Strada Vămii). Pe această arteră se afla vama oraşului, punct de tranzit obligatoriu pentru negustorii şi străinii care doreau să intre în cetate.
Hanul Roşu
Hanul Roşu se afla pe strada Neagră, astăzi Nicolaie Balcescu (nr. 16). La parter se afla Cârciuma Roşie (denumire dată după faţada clădirii). Construcţia cu două nivele avea forma literei U. Hanul exista anterior marelui incendiu din anul 1689, pentru că pe un perete al clădirii se păstrează o inscripţie în care scrie despre renovarea făcută în anul 1689.
Un comentariu
Fain articol.
Sunt ceva greșeli, nu ma refer la cele de ortografie și ca au fost uitate câteva cuvinte de legătură ci, chiar la primul han, “Soarele de aur” e ceva greșit cu anii.