Iaşiul, Braşovul şi Constanţa se numără printre oraşele cele mai dezvoltate economic din România în care preţurile la chirii au crescut în ultimul an, în vreme ce în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara chiriile au făcut câţiva paşi înapoi în trimestrul al doilea din 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de Analize imobiliare şi Imobiliare.ro.
Astfel, preţul mediu de închiriere pe metru pătrat a ajuns în Bucureşti la 7,5 euro în T2/2021, în scădere cu circa 5% faţă de trimestrul doi din 2020. În Cluj-Napoca scăderea a fost de 6,6%, până la 7,1 euro pe metru pătrat, în vreme ce la Timişoara metrul pătrat se închiriază cu 6,2 euro, minus 3,2%.
Pe de altă parte, în Iaşi costul de închiriere a unei locuinţe a crescut cu 1,5%, în Braşov cu 1,6%, iar în Constanţa cu 6,7%. „În ceea ce priveşte chiriile solicitate pe categorii de apartamente, Bucureştiul se află, în mod firesc, în fruntea marilor oraşe, cu valori medii de 250 de euro pe lună pentru garsoniere, 400 de euro pe lună pentru două camere, respectiv 600 de euro pe lună pentru trei camere. Capitala ţării este urmată îndeaproape de Cluj-Napoca, unde proprietarii solicită 250 de euro pe lună pentru o locuinţă monocamerală, 370 de euro pe lună pentru una bicamerală, respectiv 450 de euro pe lună pentru una tricamerală“, notează autorii raportului.
Timişoara continuă să ocupe ultimul loc în clasamentul chiriilor din marile oraşe, cu 200 de euro pe lună pentru o garsonieră, 300 de euro pe lună pentru două camere, respectiv 350 de euro pe lună pentru trei camere.
Piaţa chiriilor a fost influenţată în ultimul an de mai mulţi factori, printre care cursurile online, lucratul din altă parte decât de la birou sau încetarea activităţii, care i-au făcut pe mulţi dintre chiriaşii care se mutaseră în oraşele mari să se retragă în localităţile lor de domiciliu. Opţiunile au fost multiple: fie au convenit cu proprietarii să amâne plata unor luni de chirie, mai ales dacă au intrat în şomaj tehnic sau au fost disponibilizaţi, fie au încheiat contractele, fie continuă să plătească, deşi nu mai locuiesc efectiv în apartamentele pe care le luaseră cu chirie.
Piaţa chiriilor a fost afectată şi de faptul că cei detaşaţi în Bucureşti sau în marile oraşe, în cazul în care au intrat în şomaj tehnic, au renunţat la imobil şi au plecat acasă.
6,4 euro/mp, chirie la Brașov
Potrivit datelor centralizate de Analize Imobiliare, suma medie solicitată pentru un apartament se situa, trimestrul trecut, la 7,5 euro pe metru pătrat în București, în scădere cu 5,1% față de perioada similară a anului anterior.
Pe următorul loc în clasamentul prețurilor de închiriere se află Cluj-Napoca (cu o medie de 7,1 euro pe metru pătrat, în scădere cu 6,6%), orașul de pe Someș fiind urmat de Iași (6,6 euro pe metru pătrat, în creștere cu 1,5%), Brașov (6,4 euro pe metru pătrat, în creștere cu 1,6%), Timișoara (6,2 euro pe metru pătrat, în scădere cu 3,2%) și, respectiv, Constanța (6,3 euro pe metru pătrat, în creștere cu 6,7% față de anul anterior).
În ceea ce privește chiriile solicitate pe categorii de apartamente, Bucureștiul se află, în mod firesc, în fruntea marilor orașe, cu valori medii de 250 de euro pe lună pentru garsoniere, 400 de euro pe lună pentru două camere și, respectiv, 600 de euro pe lună pentru trei camere.
Capitala țării este urmată îndeaproape de Cluj-Napoca, unde proprietarii solicită 250 de euro pe lună pentru o locuință monocamerală, 370 de euro pe lună pentru una bicamerală și, respectiv, 450 de euro pe lună pentru una tricamerală. În mod interesant, Timișoara continuă să ocupe ultimul loc în clasamentul chiriilor din marile orașe, cu 200 de euro pe lună pentru o garsonieră, 300 de euro pe lună pentru două camere și, respectiv, 350 de euro pe lună pentru trei camere.
Ofertă mult mai scăzută
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, oferta totală de apartamente și case disponibile spre închiriere în cele șase mari centre regionale ale țării a fost, în T2 2021, cu 26% mai ridicată – aceasta cifrându-se, mai exact, la peste 26.250 de oferte. O tendință ascendentă la acest capitol a putut fi observată în trei dintre marile centre regionale analizate, în frunte cu Bucureștiul, unde a fost consemnat un avans anual de 28%, până la 14.270 de anunțuri. În Timișoara, pe de altă parte, a avut loc o creștere anuală de 15% (până la aproape 3.700 de oferte), iar în Cluj-Napoca, un plus de 2% (până la aproape 3.000 de anunțuri).
În perioada analizată, scăderile consemnate la nivelul marilor centre regionale ale țării au fost mai mici decât creșterile. Astfel, cel mai semnificativ recul, în cuantum de 8%, a avut loc în Constanța, unde trimestrul trecut erau disponibile doar 970 de proprietăți de închiriat. În Brașov, pe de altă parte, oferta pe acest segment de piață s-a diminuat cu 5% în ultimele 12 luni, până la puțin peste 1.600 de oferte. Cea mai mică marjă de creștere, respectiv 2%, a fost consemnată în Iași, unde numărul total de anunțuri a fost de 1.900.
O tendință generală de scădere poate fi observată în ceea ce privește numărul de proprietăți de închiriat nou introduse pe piață, ce depășește pragul de 14.500 la nivelul marilor orașe, un minus de 23% față de perioada similară din 2020. În acest caz, o evoluție descendentă poate fi observată în cinci din cele șase centre regionale, anume în Cluj-Napoca (-28%), Timișoara (-12%), Iași (-19%), Brașov (-16%) și, respectiv, Constanța (-24%). În București, pe de altă parte, acest indicator a consemnat un avans ușor, în cuantum de 3%, în perioada analizată. Numărul de oferte nou introduse pe piață s-a cifrat la 7.910 în Capitală, 2.000 în Cluj-Napoca, 1.880 în Timișoara, 1.150 în Iași, 1.010 în Brașov și 580 în Constanța.
