Numărul elevilor şi studenţilor din sistemul naţional de educaţie din România, în anul şcolar/universitar 2020-2021, a scăzut cu 31.600, comparativ cu intervalul anterior, până la aproape 3,5 milioane, în timp ce rata medie dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a rămas de 15 elevi şi studenţi la un cadru didactic, la fel ca în toată perioada 2014-2021, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), relatează Agerpres.
Spre comparație, din anul 2014-2015 când erau 3735,6 mii copii, elevi, studenți, cursanți, scăderea populației școlare din România a fost de 241.000.
În anul școlar 2020-2021, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,5%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8%, respectiv 15%).
Potrivit sursei citate, din totalul populaţiei şcolare cuprinse în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 73% dintre elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior şi învăţământul liceal sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+8.900 elevi, +17.200 studenţi şi +2.400 elevi).
Statistica oficială relevă faptul că, în învăţământul postliceal, au fost înscrişi 91.800 de elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%). De asemenea, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi antepreşcolar şi preşcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2020-2021 faţă de cel anterior (-33.200, respectiv -26.100).
La nivel general, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,7%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cele mai semnificative ponderi ale elevilor şi studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,8%), respectiv postliceal (51,8%).
Datele INS arată că la nivelul gradului de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (88,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2020-2021 au fost înscrişi în învăţământul superior 560.500 de studenţi, din care 55% au fost studente. Pe aceeaşi linie, cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,5% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (20,3% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2020-2021 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,4%), liceal (21%), precum şi antepreşcolar şi preşcolar (16,9%).
În ceea ce priveşte situaţia personalului didactic în anul şcolar/universitar 2020-2021, acesta a însumat 235.600 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi şi studenţi la un cadru didactic.
Totodată, ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (78,6%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,1%), postliceal (78,6%), liceal (72,4%) şi profesional (67,5%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/ universitar 2019-2020 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată) a fost 514.900, iar preponderente au fost absolventele, în număr de 270.300, echivalentul a 52,5%. Din totalul absolvenţilor, 83,1% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2019-2020 au absolvit învăţământul gimnazial 181.300 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,7%). În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 59,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel.
În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (53,9%, respectiv 52,5%).
Pe segmentul învăţământului liceal, la sfârşitul anului şcolar analizat au absolvit 148.000 de elevi, mai puţin cu 0,8% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,9%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat faptul aproape jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52% din totalul absolvenţilor), 39,4% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de Bacalaureat s-au prezentat 149.900 de absolvenţi, dintre care 123.600 proveniţi din promoţia anului 2020 (echivalentul a 82,4% din total). Aproape 104.000 de persoane au trecut examenul de Bacalaureat (69,2%), dintre care 95.200 de persoane (77%) din promoţia anului 2020.
În plus, învăţământul profesional a fost absolvit de 24.000 de elevi, din care 96,9% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În acelaşi timp, în învăţământul postliceal au absolvit 31.400 de elevi (60,1% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public), iar în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 130.300 de studenţi (studentele au reprezentat 59,1% din numărul totalul acestor absolvenţi).
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,4%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,3%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,3%).
Rata abandonului, în anul şcolar 2019/2020 a înregistrat următoarele valori: 1,3% în învăţământul primar şi în învăţământul gimnazial (pentru fiecare în parte), respectiv 2% în învăţământul liceal şi profesional.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (94,8%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (5,2%).
