Pentru ca Brașovul să reușească să își rezolve problema spinoasă a gestionării deșeurilor, sunt necesare investiții majore. În acest sens, Consiliul Județean Brașov împreună cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu (din care fac parte toate primăriile din județ) lucrează la implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), o investiție de peste 100 milioane de euro, care ar urma să fie finanțată în procent de 98% din fonduri europene. Precedentul proiect, ce ar fi putut fi finanțat în exercițiul financiar 2007-2013, a eșuat, tocmai din cauza faptului ca nu a existat un consens general pentru sprijinul proiectului.
Practic, o parte dintre locuitorii județului sunt sceptici cu privire la derularea unor asemenea investiții în amenajarea unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), unde vor fi valorificate și reciclate deșeurile, astfel încât să mai depunem la groapă doar cel mult 10% din cantitatea colectată. Acest scepticism se datorează neîncrederii născute din experiențele nefavorabile trecute, însă un astfel de refuz va duce la blocarea situației și la apariția unor grave probleme de mediu, în condițiile în care nu vom putea recicla, vom continua să „amenajăm” doar munți de gunoaie în diverse locații, ceea ce va însemna în continuare poluare și implicit taxe mai mari cauzate de penalizările pe care ni le va aplica Uniunea Europeană.
O temere exagerată de investițiile din domeniul deșeurilor
Vicepreședintele CJ Brașov, Szenner Zoltan, a precizat că este nevoie de o comunicare mai bună pe această temă, deoarece mulți brașoveni au o imagine falsă despre ceea ce ar însemna acest proiect de gestionare a deșeurilor, din cauza unor experiențe neplăcute din trecut.
„Din păcatem atitudinea caracteristică față de investițiile care trebuie realizate în cadrul acestui proiect este «eu vreau, dar să se facă altundeva», și am primit numeroase sugestii de ce ar fi mai bine «altundeva». Cu această abordare nu vom putea să realizăm niciodată investițiile necesare și nici nu vom putea rezolva problema deșeurilor în județul Brașov. Sunt de neînțeles unele exagerări, ca de exemplu o postare pe Facebook intens mediatizată împotriva amplasării acestui CMID în zona Prejmer, în care apare o ilustrație ce redă un munte de gunoi și un om îmbrăcat în costum de protecție nuclear. Un CMID nu este o centrală nucleară. O situație atât de importantă, care a fost neglijată foarte mult timp, trebuie tratată cu seriozitate și cu decența cuvenită informării corecte, exagerările nu-și au rostul. O astfel de ilustrație este o denaturare a ceea ce va însemna construcția viitoare. După cum am zis, înțeleg temerile populației legate de investițiile din domeniul deșeurilor, dar cred ca este important să comunicăm doar pe bază de argumente clare, astfel încât informațiile false, incomplete, fără legătură cu investiția de la Brașov să poată fi distinse de ceea ce urmează să fie realizat. Sunt extrem de multe criterii care au fost luate în considerare la alegerea locațiilor posibile pentru CMID, ba chiar echipa Consiliului Județean și-a propus să respecte mai mult decât ceea ce este prevăzut în legislație în cazul distanței față de zonele locuite sau a accesului la amplasament”, a subliniat vicepreședintele CJ Brașov.
CMID nu va fi „o groapă de gunoi”
Referirea la CMID ca fiind o „groapă de gunoi” este total incorectă, deoarece acesta este o fabrică unde se sortează, tratează și reciclează deșeurile, este o investiție industrială care creează 80-100 de locuri de muncă și aduce venituri din taxe și impozite la bugetul local. „Toate procesele tehnologice se vor desfășura în hale închise, chiar și compostarea se va face în tunele de compostare închise, iar descărcarea deșeurilor se va face direct în hală de unde vor fi preluate pe fluxul tehnologic.”
La CMID NU va fi depozit de deșeuri sau “groapă de gunoi”. Există o prevedere legală, HG349/2005, în care scrie că nu poate fi deschis un al doilea depozit de deșeuri, dacă în județ există deja un depozit autorizat și nu este umplut la capacitate de minim 75%”, a adăugat Szenner Zoltan.
O problemă des ridicată a fost că distanța față de zonele locuite ar fi prea mică. În cazul locației de la Prejmer distanța este mult mai mare decât cea reglementată legal care este de 500 m sau maxim 1.000 m. Astfel, de la locația analizată pentru CMID sunt aproximativ 3 km până la Prejmer, 3,9 km până la Hărman, 3,6 km până la Cărpiniș și peste 4 km până la cartierul Izvor. „La multe CMID în funcțiune pe care le-am vizitat distanța față de zonele locuite era mult mai mică, fără să producă disconfort populației, și avem câteva exemple: CMID Alba – distanța 1,6 km; CMID Bistrița – Năsăud – distanța 1,6 km; CMID Sălaj – distanța 2,2 km; CMID Prahova – distanța 2 km; CMID Mureș – distanța 2,3 km sau CMID Iași – distanța 2,5 km”, a explicat oficialul CJ Brașov.
Balastiera din zonă, indicator pentru pânza freatică
Referitor la „otrăvirea pânzei de apă freatică”, oficialul județean a precizat că pânza de apă freatică nu este la adâncime mică, cum s-a vehiculat, de 0,5 -1 m sau maxim 2 m, ci este de fapt la aproximativ 18 m. „În apropierea locației se află o balastieră cu adâncime de 14-15 m, care încă nu a ajuns la pânza de apă. Referitor la forajele din zona Prejmer, Consiliul Județean a solicitat un punct de vedere la Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în administrarea căreia sunt puțurile din zona Prejmer, iar locația acestora este la peste 4 km distanță față de locul unde este prevăzută construcția CMID. De asemenea la CMID se folosește doar o cantitate redusă de apă, și apa utilizată este epurată în stația de epurare cu osmoză inversă, după care este deversată la canalizare. În acest scop Consiliul Județean a solicitat și primit de la Compania de Apa Brașov pozițiile în care se pot face racordările la rețelele de canalizare si apă existente. Referitor la calitatea apei deversate după ce aceasta este epurată, am prezentat ultimul buletin de analiză de la CMID Sălaj, care este în funcțiune de câțiva ani, și de unde Apele Române iau lunar probe de apă din apele reziduale. Conform buletinului de analiză, toți parametrii apei erau cu mult sub limitele maxime admise. Am clarificat că apa folosită va fi epurată și deversată la canalizare, că NU va fi depozit de deșeuri, pentru a fi necesare săpături, să se producă levigat și acesta să se scurgă în sol printr-o fisură a membranei. Pe toată suprafața fabricii vor fi hale și platformă betonată – deci CMID este o investiție industrială ca oricare alta, riscul unei poluări accidentale nu este cu nimic diferit față de, de exemplu o fabrică de vopsele din apropiere”, a exemplificat Szenner Zoltan.
O altă temere a locuitorilor din zonă este că terenul arabil din zonă va fi ”otrăvit”❗ „La CMID nu va fi incinerator din care să fie emanate noxe în aer, iar mai sus, au fost aduse clarificări că nu se va otrăvi nici apa. Dacă nu se degajă noxe nici în aer nici în sol, de la ce ar putea fi otrăvite terenurile? Am postat filme si fotografii de la CMID Alba și Prahova în care se pot observa câmpurile pe care cresc culturi la 20 m de gardul CMID”, a subliniat acesta.
Un drum de acces ce poate fi utilizat ca și centură a Prejmerului
Au existat temeri referitoare la faptul că mașinile de transport deșeuri vor provoca aglomerație pe rutele de acces ❗ Szenner Zoltan a precizat că au existat postări, fără nici un calcul real la bază, în care se afirma că vor trece 170 de mașini pe zi, sau una la 6 minute, însădin cantitățile de deșeuri colectate se poate calcula cu ușurință numărul mediu de mașini necesare pe zi și acesta este de aproximativ 70/zi. „În cazul locației de la Prejmer cel mai mare avantaj este ca poate fi asigurat accesul pe DN 11 între Brașov și pasarela spre Prejmer și pe DN 10 până la Parcul Industrial Prejmer, iar de acolo accesul la CMID se va face pe un drum care va fi amenajat direct din DN10. Mașinile nu vor trebui să treacă prin localitate. Conform datelor statistice disponibile, de la Centrul De Studii Tehnice Rutiere și Informatică: pe DN11 media zilnică este 6.934 de mașini /zi. Dacă comparăm numărul de mașini care tranzitează drumul national cu un număr de, în medie, 70 de mașini de transport deșeuri pe zi, este clar că impactul asupra traficului nu va fi semnificativ. Dimpotrivă, drumul de acces spre CMID poate fi transformat într-o centură a Prejmerului, ceea ce constituie un avantaj pentru prejmerenii deranjați pe bună dreptate de traficul greu care acum tranzitează localitatea. De asemenea terenurile de pe traseul drumului de acces vor fi mai ușor accesibile datorită drumului care va fi realizat în cadrul proiectului, iar faptul că vor exista utilități va influența pozitiv întreaga zonă. Este important de menționat și faptul că realizarea drumului de acces este o cheltuială eligibilă în cadrul proiectului”, a precizat vicepreședintele CJ Brașov.
Mirosul ❗ În CMID deșeurile nu vor fi depozitate, ele vor fi prelucrate imediat, fără a fi depozitate ca într-o groapă de gunoi, cum s-a vehiculat în spațiul public, deci nu există posibilitatea de degajare a unor mirosuri pestilențiale de la deșeurile care se descompun. „Au fost realizate diferite vizite la mai multe CMID-uri în funcțiune și nicăieri nu a fost identificată problema mirosului. La CMID Sălaj, Prahova, Covasna, care sunt în funcțiune de mai mult timp, și deși dispun de o tehnologie mai simplă, nu există un miros care să fie deranjant sau să se simtă la distanță de amplasament. În filmul realizat la Alba, se vede că stația de tratare mecano-biologică, cea la care se prelucrează deșeurile menajere care pot produce miros, funcționa la maxim. În hală era sistem de ventilație care exhausta aerul din încăpere și îl filtra printr-un biofiltru de dimensiunea unei piscine mici, astfel încât în curte la 100 de m de hală nu se simțea nici un miros”, a punctat reprezentantul autorității județene.
Nu în ultimul rând, au fost obiecții și referitoare la faptul că se vor scoate 13 Ha din circuitul agricol, însă Szenner Zoltan susține că această obiecție nu a existat în cazul dezvoltărilor imobiliare pentru care s-au scos suprafețe mult mai mari din circuitul agricol, așadar acest lucru nu ar trebui sa fie determinant nici în cazul unei investiții care va rezolva o problema stringentă a întregului județ Brașov și va aduce venituri la bugetul local.
„Consiliul Județean Brașov, are în plan realizarea acestei investiții, deoarece România a primit luna acesta avizele motivate pe tema deșeurilor, avize care arată că nu mai suntem în ipostaza în care putem trata cu superficialitate această situație. Sute de mii de brașoveni vor avea taxe mărite și vor plăti compensații către Uniunea Europeană, dacă nu reușim să realizăm acest sistem care va însemna în primul rând reciclarea diferitelor deșeuri. Tot acest sistem înseamnă de fapt o grijă mai mare față de brașoveni, față de sănătatea lor, un mediu mai curat, taxe corecte plătite de către toți”, a conchis vicepreședintele Consiliului Județean Brașov.
