Speranța de viață la naștere în 1900 era de 36,4 ani, iar în 2000 aceasta a urcat la peste 70 de ani, în timp ce în 2019 a ajuns la 78,2 ani. Totuși, pandemia a adus un ușor recul în această privință, însă trendul va fi reluat, potrivit calculelor profesorului Ghețău. Acestea arată că speranța de viață a unui român crește în fiecare zi, în medie, cu 5,2 ore.
Persoanele născute acum vor trăi mai mult cu peste 41 de ani comparativ cu cele născute acum un secol, acest lucru având puternice implicații economice, de la asigurarea resurselor pentru trai până la nivelul pensiei.
Calculele sunt relativ simple: Un an are 365 de zile (sau 366 în anii bisecți), adică 8.760 ore. În 1969, speranța de viață era de puțin peste 590.000 de ore (67,33 ani, iar în 2019 speranța de viață la naștere era de 78,2 ani adică de 685.032 ore. Făcând diferențele și împărțelile necesare, rezultă că speranța de viață la naștere crește cu 5,2 ore pe zi.
Generațiile de astăzi trăiesc în cu totul alte condiții față de cele de acum 100 de ani. Poluarea și mijloacele de trai erau diferite. Pentru a conserva mijloacele de trai ale generațiilor mai tinere și ale celor viitoare, guvernanții sunt obligați să ia decizii costisitoare și decisive, potrivit reprezentanților unei firme de pensii private.
O politică orientată către pensionarii de astăzi nu este în interesul celor mai tinere generații, care vor trebui să plătească factura. Guvernele au posibilitatea de a pune în aplicare reforme treptate, luând în considerare revendicările legale ale pensionarilor și contribuabililor.
Astfel, sistemele de pensii ar trebui să includă toate persoanele aflate peste vârsta vieții active, precum și măcar 75% dintre cele aflate la vârsta vieții active. Odată cu creșterea speranței de viață este nevoie de ajustarea vârstei de pensionare pentru a menține stabil raportul dintre numărul anilor în activitate și cel al anilor la pensie.
Cât ajunge să trăiască un român pensionat la 60 de ani?
Unele publicații scriau că speranța de viață la vârsta de 60 de ani, ar fi în medie 17,8 ani iar o femeie 22,3 ani. Astfel de cifre sunt vehiculate și în presă și, din păcate, în literatura de specialitate. Este un raționament incorect științific, explică demograful Vasile Ghețău.
Valorile de 17,8 și 22,3 ani rezultă din mortalitatea la vârstele de 60 ani și peste (ca probabilități) din anul 2017 (adoptate și pentru anul 2020, diferențele nu sunt semnificative). Cu alte cuvinte, se admite că această mortalitate pe vârste va subzista și în deceniile viitoare. Nu, mortalitatea pe vârste este de așteptat să-și continue regresul în toate populațiile europene și, mai ales, în contextul valorilor ridicate din țara noastră, mai spune Ghețău, potrivit hotnews.ro.
Utilizând diagrama lui Lexis, calculele demografului român ajunge la următoarele valori ale speranței de viață la vârsta de 60 ani în generația 1960, reprezentând speranța de viață a celor pensionați în anul 2020: 17,8 ani x 1,08=19,3 ani la bărbați și 22,3 ani x 1,11=24,8 ani la femei. Valorile sunt superioare cu 1,5 și, respectiv, 2,5 ani față de cele rezultate din mortalitatea din anul 2020 la vârstele de 60 ani și peste.
„În România este nevoie de o nouă lege a pensiilor”
Copreședinte al USR PLUS, vicepremierul Dan Barna a declarant că în prezent se lucrează la o nouă lege a pensiilor, întrucât acest sistem nu va putea rămâne „sustenabil” fără unele modificări, având în vedere contextual în care generațiile numite „decreței” se îndreaptă spre vârsta de retragere din activitate.
„În România este nevoie de o nouă lege a pensiilor, tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. (…) Nici eu nu am spus aşa ceva (că s-ar modifica vârsta de pensionare – n.r.). Am spus că, în momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm. (…) Este o temă importantă. Sunt convins că fiecare român înţelege. Din moment ce astăzi suntem în situaţia să tot reglăm pensiile din urmă, (…) să recalculăm punctul de pensie şi avem acest mecanism care creează dezechilibre, este nevoie de o nouă abordare a întregului sistem. Uitându-ne şi pe ceea ce se întâmplă cu acele generaţii numite „decreţei”, care se îndreaptă spre vârsta de pensionare, sistemul nu poate să rămână sustenabil dacă nu facem aceste modificări”, a specificat vicepremierul.
El a explicat că „speranţa de viaţă a crescut peste tot”.
„De fapt, este o politică la nivel european, cel puţin se regăseşte în toate statele, dar nu este un angajament pe această componentă în momentul de faţă, angajamentul ţine doar de o nouă lege a pensiilor”, a menţionat Dan Barna.
