Localnicii din zona Prejmer – Hărman – Tărlungeni trag un semnal de alarmă cu privire la problemele și riscurile pe care le-ar implica construcția unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor în zonă. Aceștia au lansat și o petiție publică și au ținut să sublinieze de la bun început că nu sunt împotriva unei astfel de investiții, care are un rol important în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, însă ar trebui luate în calcul toate variantele, astfel încât disconfortul să fie minim pentru orice comunitate și să nu se ajungă la „regrete” ulterioare, care pot fi cu greu corectate și devin o reală problemă.
De la teorie, la practică este… drum lung
„Sistemul integrat de management al deșeurilor este o necesitate, dar planul trebuie să țină cont de realitățile și experiențele similare din tara, nu se poate sa fie privit doar «teoretic» ca un plan pe o hartie. Realitatea celorlalte CMID din țară ne arată că nu este suficient doar un plan bun și că există derapaje în construirea și exploatarea ulterioară a acestora. Aceasta înseamnă că pe lângă riscurile normale de exploatare a unui CMID în planul și raportul de mediu ar trebui să se țină seama și de riscurile datorate funcționării defectuoase a CMID”, au subliniat localnicii din zonă, în contextul în care autoritățile brașovene au prezentat în spațiul public doar imagini cu astfel de CMID din țară, la momentul la care abia intrau în exploatare, astfel că nu se știe cu exactitate cum arată acestea după ce se începe efectiv activitatea la capacitate maximă.
Depinde cum va fi exploatată această „fabrică de gunoi”
De altfel, oamenii au strâns și câteva dovezi postate în mediul virtual de localnicii din alte județe, unde au fost făcute astfel de investiții, dar și diverse situații prezentate în mass-media și de unde reiese că situația nu este tocmai roz după ce începe exploatarea, existând situații când deșeurile sunt depozitate necontrolat, sub cerul liber și nu doar în spații închise așa cum promit autoritățile, ceea ce creează implicit disconfort și probleme.
Oamenii subliniază faptul că problemele vor apărea ulterior, deoarece nu CJ Brașov va exploata această „fabrică de gunoi”, aceasta va fi operată de o firmă, iar Brașovul a avut deja o serie de experiențe neplăcute în ceea ce privește activitatea operatorilor din domeniul salubrității.
Eșecul actualei stații de sortare de la Prejmer
„Ni se cere o încredere în capacitatea autorităților de a urmări și gestiona acest proiect corespunzător. Dar aceasta încredere nu are baze. Stațiile de transfer/sortare/depozitare din Brașov sunt neconforme și asistăm la o incapacitate a autorităților de face ceva ca acestea să funcționeze în conformitate cu prevederile legale. Ce să ne facă sa creadă că pe viitor va fi altfel? Nimic. Realitatea ne arată ca odată demarat un astfel de proiect, indiferent cât de prost merge, se continuă la nesfârșit. În Prejmer exista deja un exemplu de stație de sortare construita din fonduri Phare care în proiect explica același lucru ca în cazul CMID: gunoaiele nu vor fi depozitate, vor intra direct în stația de sortare, dar rezultatul este unul dezastros. Cel mai grav este că riscul eșecului este dus nu de autorități, ci de locuitorii zonelor Hărman-Prejmer-Tărlungeni, de cei ce locuiesc aici, au ferme, terenuri agricole în exploatare. Autoritățile nu vor face altceva decât să arunce vina de la unul la altul cum fac și acum, când este vorba de deșeuri, colectare, sortare, depozitare. Se încearcă accesarea de fonduri europene printr-un proiect nesustenabil, acoperind cu buna știință minusurile de amplasare ale terenului si omițând costuri de amenajare ale lui, astfel încât sa treacă de avize. Este o grabă nejustificata, pentru că fonduri au mai fost, s-au pierdut și au revenit. Ar fi fost mult mai util un proiect viabil care sa țină cont în mod corect și complet de toate aspectele. În aceasta goană de fonduri s-au sărit, de exemplu, informările locuitorilor din zonă privitoare la construcția CMID. Nu s-au făcut nici un fel de consultări. Mulți locuitori din Prejmer nu știu că urmează să se construiască un CMID”, au punctat localnicii.
Ce locații ar mai putea fi luate în calcul
Ținând cont de experiențe neplăcute din țară de până acum la acest capitol, ar trebui ca terenurile pe care se construiesc aceste unități să corespundă nu doar planului, ci și riscurilor ulterioare de funcționare, consideră reprezentanții localnicilor din zona Prejmer – Hărman Tărlungeni. Aceștia consideră că terenurile optime pentru un asemenea proiect ar putea fi unele platforme industriale abandonate, dând exemplul CET din Brașov și Nitramonia din Făgăraș, însă în ultimul caz, după cum au precizat autoritățile, legislația obligă ca CMID să fie pe o rază de 30 km în jurul Brașovului, ținând că municipiul și zona metropolitană produc cele mai multe deșeuri. „Este de preferat sa exploatezi ceea ce ai, să folosești investiții existente care oricum nu pot avea o altă destinație. De exemplu, terenurile pe care azi există stații de depozitare/transfer/sortare. Considerăm ca ar fi fost mult mai util ca ele să fie modificate și să se construiască acolo stația CMID ele având deja această destinație și după închidere vor fi abandonate. O altă alternativă ar fi fost găsirea unui teren exact lângă rampa FIN-ECO. Astfel ar fi fost posibil să se grupeze stația de sortare/depozitare cu cea de compactare. Există teren la Codlea care a fost propus pentru CMID și a fost respins pe motiv ca este pășune, deși alte CMID (de exemplu Cluj) s-au construit acolo. S-a propus un teren la Perșani, care era aproape de munți, mai ferit, într-o vale tot departe de zona de locuințe”, au arătat localnicii.
Contraargumentele aduse de localnici pentru locația propusă de Consiliul Județean la Prejmer sunt următoarele:
- Este in mijlocul terenurilor Agricole, la limita Prejmer/Hărman/Tărlungeni. Este vizibilă din toate direcțiile, ceea ce va crea disconfort pentru toți cei ce trec spre Prejmer.
- Nu beneficiază de nici o protecție împotriva curenților de aer și vântului ceea ce va face ca mirosurile și gunoaiele să ajungă cu ușurință la zonele învecinate
- Zona din punct de veder al PUZ este agricolă
- În aceasta zonă există apă subterană de mică și mare adâncime. Mai mult, apa din pânza freatică de aici este folosită pentru locuitorii din Brașov. Din păcate, în planul de mediu NU s-a făcut un studiu privitor la stabilitatea, permeabilitatea terenului și nici la adâncimea apelor subterane. CJ Brașov se eschivează folosindu-se de o hârtie primită de la Compania Apa în care se menționează că stațiile de pompare se găsesc la 4 km de teren. Dar pânza freatică comunică, nu contează punctul din care se pompează.
- Constructia CMID va presupune săpături și crearea unei platforme de beton impermeabile. Nu se va putea realiza in siguranță această construcție ținând cont de apele de mica adâncime din zonă.
- Este prevăzută și o stație cu osmoza inversă. Dacă aceasta nu va funcționa corespunzător, va fi contaminată pânza freatică. Este un risc inacceptabil. Nu se poate să construiești un CMID bazându-te orbește că de data asta totul va fi bine. Toate CMID-urile s-au construit din bani europeni, dar asta nu le-a împiedicat să nu fie altceva decât gropi de gunoi poluante.
- Nu există drum de acces pentru mașinile de mare tonaj, deci acestea vor circula pe drumul Brașov-Prejmer care deja este aglomerat. Desigur s-au dat asigurări că se va construi un drum ocolitor DAR NU exista azi nici măcar un proiect în acest sens, iar ideea ca un astfel de drum va fi construit doar pentru a deservi un CMID este nerealistă. Exista proiecte de drumuri de mare urgenta care nu se pot realiza. Conform calculelor prezentate în plan vor veni zilnic la CMID circa 70 de mașini, adică 1 mașină/ 6 minute. Referitor la drumul de acces, conform planului urbanistic aici se prevede construirea unei autostrăzi. E puțin imaginabil ca se va putea face un drum peste pentru a ajunge la CMID.
- Deși CMID are nevoie de canalizare nu s-a luat în calcul în plan CUM se va face efectiv acest record ținând cont că primul punct de racordare este la parcul industrial și că trebuie să se treacă și pe sub linia de cale ferata. Pentru a respecta o cădere de 1 la mie ar trebui făcută o săpătură care să ajungă la peste 22 de m
- Conform raportului de mediu aceasta locație este favorabilă din punct de vedere al costurilor DAR nu s-au prevăzut exact costurile critice pentru acest teren: racordarea la energie electrică; deși condițiile generale pentru amplasare CMID cer un drum special pentru autovehicule de trafic greu acesta nu există, deci ar trebui construit, ceea ce implică costuri enorme; trebuie realizată canalizare și schimbat PUZ-ul. Dacă s-ar ține cont și de aceste cheltuieli deja nu arm ai fi atât de eficienți din punct de vedere al costurilor pentru investiția pe acest teren.
- Trebuie să se țină cont și de activitatea din jurul terenului care este azi 100% agricolă și care va fi afectată permanent de existenta unui CMID în zonă.
- Nu va exista o dezvoltare a zonei Prejmer, ci un evident regres odată cu construcția CMID. Va fi afectată zona turistică, zona de dezvoltare industrială, zona de dezvoltare imobiliară. Resursele financiare atrase la buget vor fi nesemnificative față de regresul zonal.
2 comentarii
Buna ziua,
Zona propusa la Prejmer este foarte „strategica” deoarece fostul primar,actualul primar si alti consilieri locali, detin terenuri unde se va amplasa CMID . Primaria din prejmer este bazata doar pe relatii si nepotism.
O zi buna !
Ce uita sa zica stimabilii locuitori ai celor trei comune este ca la 4 km de locul propus, este un intreg cartier cu cateva sute de case, care nu este conectat la sistemul de canalizare, care polueaza panza freatica mai ceva ca un CMID. Evident asta nu e o problema ca doar acolo sunt interese. Nici faptul ca s-au sacrificat deja sute de hectare de teren agricol nu e o problema. Si cartierul se extinde in continuare. Mai nou cu blocuri de locuinte desi limita de inaltime pentru zona e de P+2 conform PUG-lui. Nu e problema nici traficul care in orele de varf genereaza coloane de kilometrii. Brusc toti devin ecologisti in ziua de azi cand aud de CMID desi multi habar nu au ce este. Paine si circ sa avem … atat!