Condamnată pentru fals intelectual în formă continuată, Adriana Miron, consiliera primarului Coliban, a atacat decizia la CEDO care i-a dat dreptate și a obligat statul să o despăgubească

Adriana Miron, consilier al primarului Allen Coliban, este în centrul unui scandal, după ce a fost acuzată că a a fost implicată într-un dosar penal şi tocmai pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Potrivit newsbv.ro, cea despre care surse din Primăria Braşov spun că este mâna dreaptă a edilului-șef şi că „taie și spânzură”, având un rol important în deciziile pe care le ia Coliban, nu prea este din categoria „oamenilor noi”. În anul 2013, Miron a fost trimisă în judecată pentru  fals intelectual în formă continuată. Conform deciziei  Curții de Apel București din 17 decembrie 2015 ea a primit o condamnare definitivă, cu suspendare. 

„În baza art. 86 ind. 1 V.C.p. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani (până în luna decembrie 2020 – n.red.)”, se arată în decizia instanței. 

Totuși, Adriana Miron a atacat decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a admis cererea acesteia și i-a propus să fie despăgubită având în vedere că actul de justiție nu a fost unul corect.

Trimisă în judecată pentru că a aprobat o penalitate de un milion de euro

Povestea cauzei începe în 2011, când Adriana Miron era director adjunct în cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

„Coordonam departamentul Management financiar, pe cel de control și antifraudă. în această calitate, am aprobat un raport de verificare pe un proiect de cinci milioane de euro, prin care s-au stabilit penalități de un milion de euro. Era un contract de finanțare, unde MAI era beneficiar, iar penalități s-au stabilit pe un contract de achiziție încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și celebra, pe atunci, TeamNet (compania lui Sebastian Ghiță, un infractor suspus, fugit în Serbia – n. red.). Am fost chemată la cabinetul ministrului de la acea vreme (septembrie 2010) și apostrofată că de ce îmi permit să aprob penalitati pe un contract al însuși MAI. Am explicat că nerespectarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice era evidentă, iar verificarea a fost făcută de o echipă de control din care eu personal nu făcusem parte, dar am aprobat raportul pentru că am verificat și eu dosarul achiziției în procedura specifică pentru rambursarea cheltuielor. (…). Mi s-a cerut să reconsider raportul, am refuzat și am cerut să fie efectuată verificarea de către departamentul de specialitate al Ministerului Finanțelor și de către ANAP. Ministerul Finanțelor a menținut penalitatea, iar ANAP (atunci ANRMAP) a aplicat o amendă de 40.000 de lei”, explică Adriana Miron, într-un punct de vedere solicitat de BizBrașov.

După această decizie, împotriva sa au fost demarate mai multe acțiuni, întreaga sa activitate fiind analizată de către repreentanții sistemului.

„Întâi s-a însăilat o speță pe un proiect și am fost trimisă la DNA. S-a sfârșit după audiere cu NUP (neurmărire penală – n. red.). Apoi, văzând că nu a ieșit astfel, au găsit un delator care să scrie că în aprilie 2010, când eram director general adjunct al Directie de Resurse Umane din MAI și coordonam toată partea de HR din domeniul administrației publice aș fi aranjat un concurs și că am semnat foile de pontaj pentru o lună și jumătate ale persoanei angajate până la transferul acesteia la Prefectura București. În asta a constat „abuzul în serviciu”, iar faptul că am contrasemnat două foi de pontaj a fost „fals intelectual în formă continuată”. Prejudiciul cuantificat a fost de un salariu și jumatate al omului, respectiv 1470 lei. Am avut parte în cursul judecății de 4 complete de judecată, ultimul complet, cel care m-a condamnat în prima instanță, a intrat la un singur termen, nu m-a audiat, nu a asistat la administrarea probelor și nici la audierea martorilor, ci a rămas direct în pronunțare. Astfel, la fond am fost condamnata la un an cu suspendare. Recursul mi-a fost respins, a fost admis doar apelul parchetului și mi-a fost sporită pedeapsa, fără niciun fel de probe suplimentare, la doi ani cu suspendare. Am urmat toate căile de atac prevăzute de lege, iar după epuizare, în termenul legal m-am adresat CEDO. Acțiunea a fost admisă (rata de admitere la CEDO este de sub 2%) și, după analiză, Curtea a constatat încălcarea de principiu, în faza amiabilă (faza procedurală la CEDO) si ne-a propus, mie și statului român, să ajungem la o înțelegere prin care statul să îmi ofere compensații materiale de 6.500 de euro plus orice alte cheltuieli incumbate. Eu am respins propunerea, interesul meu nu sunt compensatiile materiale, ci obținerea unei condamnări a statului. Acum suntem în faza litigioasă, faza ulterioară celei amiabile, fiecare parte – atât eu, cât și statul – și-a expus punctul punctul de vedere și așteptăm decizia”, explică sursa citată.

„Mi-e greu să cred, totuși, că CEDO își va schimba poziția, având în vedere că statul nu a prezentat probe suplimentare în susținerea respectării dreptului la un proces echitabil, iar reglementările de drept sunt clare, respectiv instanța care pronunță hotărârea trebuie să asiste nemijlocit la administrarea probelor, la audierea martorilor și la audierea inculpatilor, aspect care, în mod evident, nu s-a întâmplat”, conchide Adriana Miron.