Fabrica de deșeuri ce se va construi la Prejmer va fi ca orice altă investiție industrială, fără mirosuri, fără să polueze. Ar însemna și construcția unei ocolitoare pentru comună, dar și desființarea actualei stații de sortare contestată de localnici, după cum au declarat autoritățile județene.
215.000 de tone de deșeuri produce în medie județul Brașov pe an. Din acestea, doar 5% se reciclează. În acest context, județul are nevoie de un sistem de management integrat, astfel încât mare parte din deșeuri să fie recuperate și reintroduse în economia circulară pe care alte județe, cum ar fi Prahova, Iași, Mureș, Alba, Bistrița sau Vrancea l-au implementat deja.
Deocamdată, brașovenii, și în special cei care locuiesc în zona Prejmer, privesc proiectul unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) cu reticență, având temerea poluării și a creării unui disconfort, ținând cont că toate deșeurile din județ ar urma să ajungă în respectiva locație, aflată în vecinătatea Parcului Industrial Prejmer, unde să fie prelucrate.
O problemă de bani, dar și de sănătate
Reprezentanții Consiliului Județean au venit astăzi cu noi contra-argumente vizavi de nemulțumirile și temerile invocate. „Există temeri din cauza unor investiții din trecut, care nu au fost făcute conform. Acum, singura variantă este de a asculta argumente, de a discerne informațiile false vehiculate. Fără a implementa acest sistem, costurile de salubrizare vor crește, ca de altfel și compensațiile către administrația fondului de mediu, pentru că nu vom atinge țintele de reciclare. Acum, sunt doar 2 localități din județ care reușesc să își atingă aceste ținte. În 2019, o sumă estimativă plătită drept compensație de județ este de 2,2 milioane de lei plătite și acestea vor crește. Dar este vorba și de o problemă legată de sănătatea oamenilor, nu doar de bani și de mediul în care trăim”, a precizat Szenner Zoltan, vicepreședinte al CJ Brașov. „Tuturor persoanelor nemulțumite, care sunt temătoare când se vorbește de această investiție, avem obligația să le răspundem. Dar a venit momentul în care trebuie să depășim această situație și să vedem că de fapt construcția unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor nu înseamnă o mare de deșeuri, care emană mirosuri, zboară păsări pe deasupra, unde sunt o multitudine de șobolani, că se aglomerează străzile și se degradează terenurile din jur. Trebuie să înțelegem că avem nevoie de acest spațiu și trebuie să avem pretenția ca această investiție să îndeplinească toate normele pentru a nu crea disconfort. Din experiența de 20 de ani pe care am avut-o ca primar, știu că orice investiție nouă a fost privită cu reticență. Am avut atât cazul stației de epurare, care a fost contestată prin faptul că va trece pe la porțile prejmerenilor apa menajeră a altora din alte localități, dar și a parcului industrial”, a completat Șerban Todorică.
Ar trebui deja să plătim cel puțin 4 lei/persoană în plus pentru colectarea deșeurilor, din cauza că nu reciclăm și suntem penalizați
Brașovul a pierdut deja o finanțare pentru a-și rezolva problemele de mediu, iar acum, din cauza unor informații false vehiculate și a unor nemulțumiri riscă din nou să piardă peste 100 de milioane de euro și implicit brașovenii să plătească bani grei pentru gunoiul pe care îl produc.
„Dacă nu rezolvăm această problemă, vom plăti toți cei 600.000 de oameni efectele. Acum, la banii plătiți de primării la Fondul de Mediu, respectiv cei 2,2 milioane de lei, am plăti deja 4-5 lei în plus fiecare dintre noi pentru ridicarea gunoiului, în loc să luăm bani din valorificarea deșeurilor. Suntem doar 4 județe din România, respectiv Brașov, Galați, Buzău și Ilfov, care am rămas la coadă și avem o problemă cu gestionarea deșeurilor. Unele dintre acestea sunt mult mai avansate decât noi în ceea ce privește procedurile de aplicare și implementare a SMID. Forța noastră pentru a detensiona această situație este să punem pe masă realitatea, adevărul, iar după ce vom avea și studiul de fezabilitate, ne va da și amploarea investiției. Știm că avem niște exemple în Europa, dar și în România, sunt județe care au aplicat și lucrurile merg bine. Unele mai au deficiențe, dar una e să corectezi și alta e să nu ai nici un plan”, a explicat la rândul său și vicepreședintele Șerban Todorică, care a reiterat faptul că deșeul trebuie privit ca o resursă, care să producă bani, nu pagube.
Pentru a stabili locația pentru această fabrică de deșeuri au fost analizate mai multe variante, care să respecte anumite reguli, iar locația de la Prejmer este la cea mai mare distanță de zonele locuite sau cu potențial de dezvoltare, de minimum 3 km.
Una dintre temerile invocate de locuitorii județului a fost aglomerația ce se va crea, din cauza mașinilor de transport deșeuri. La un calcul simplu, din cantitatea totală anuală de 215.000 de tone, ar însemna o medie zilnică de 60-70 de mașini, care să ajungă în acest centru. „Circulația s-ar desfășura pe DN 11 și pe DN 10 până la Parcul Industrial Prejmer. Mașinile nu ar intra în localitate, iar accesul să va face pe un drum amenajat în cadrul proiectului. Ne-am uitat pe datele statistice de trafic. Pe DN 11, tronsonul Brașov – Chichiș, circulă în medie 6.934 de mașini pe zi, iar pe DN 10 spre Teliu 4.848 pe zi. Dacă adăugăm cele 70 de mașini vedem că impactul asupra traficului nu va fi semnificative, dacă se va amenaja și drumul de acces acesta poate fi considerat o centură a Prejmerului cu atât mai mult cu cât terenurile ar urma să fie mai accesibile, și că vor exista utilități, va influența pozitiv întreaga zonă”, a subliniat Imelda Tóásó, director executiv al Direcției Management
Proiecte, coordonator al proiectului în mandatul precedent.
„Nu poluăm aerul și nu otrăvim terenul”
De altfel, autoritățile județene au ținut să sublinieze faptul că nu este o investiție poluantă, iar această ipoteză trebuie să fie cercetată în adevăratul sens al cuvântului. „E o temere a localnicilor este că va fi terenul arabil din zonă va fi otrăvit. Practic toată lumea trebuie să înțeleagă că această «fabrică de deșeuri» este o investiție industrială ca oricare alta, nu va fi nu va fi un incinerator. Tot procesul tehnologic se va desfășura în hale închise, iar de acolo va pleca spre depozitul ecologic doar 10% din deșeuri, ce va fi inert, steril, respectiv partea care nu va putea fi recuperată. Referitor la apă, am prezentat deja de exemplu analize de la depozitul din Sălaj. Apa rezultată nu are cum să otrăvească pânza freatică deoarece toate halele sunt amplasate pe o platformă betonată, iar apa care se va folosi, în cantități mici, va fi epurată și deversată la canalizare. Pe marginea depozitului sunt șanțuri de captare și colectare, iar apa preluată va ajunge tot în stația de epurare și apoi deversată la canalizare. Nu va fi depozit de deșeuri și să existe riscul ca membrana să se fisureze și să se infiltreze levigat în pânza freatică. De altfel, aerul din hale este extras și tratat printr-un sistem de exhaustare și trecut printr-un biofiltru. Am văzut la Alba cum este. În hală este un miros, dar nu de speriat, iar dacă ieși afară, la 50 de metri de hală nu se mai simte nimic. Deci nu vorbim nici de noxe în aer, nici în pânza freatică, astfel că nu avem cum să otrăvim aerul sau terenul. În Prahova de exemplu, terenul cultivat la 20 de metri de gardul CMID”, a
Un alt avantaj al amenajării CMID lângă Prejmer, după cum a spus Șerban Todorică, ar fi că actuala stație de sortare dinspre Cărpiniș ar urma să fie desființată și să rămână doar un depezit temporar, unde să fi aduse de localnici alte deșeuri, cum ar fi de exemplu mobilierul, DEEE-urile, de unde să fie transportate spre centrele speciale de reciclare, dar și unde gunoiul de grajd depozitat acum necorespunzător pe câmp să fie fermentat în condiții optime pentru a fi utilizat ca îngrășământ de grajd, care nu produce nici un disconfort olfactiv.
De nu o altă locație?
În ceea ce privește alegerea altei locații pentru acest CMID, autoritățile județene spun că pentru a respecta legislația, dar și pentru ca proiectul să poată fi finanțat depozitul trebuie să fie în proximitatea rampei ecologice de deșeuri actuală operată de FIN-ECO (având în vedere că aceasta nu a ajuns încă la o capacitate de 70% potrivit legislației nu poate fi amenajată o nouă rampă), astfel că locația din zona Coldea – Dumbrăvița – Perșani a fost eliminată fiind optimă doar în cazul în care se amenaja atât acest centru, cât și o nouă groapă. Locația de la Săcele, respectiv de lângă depozitul Fin-Eco, prezintă un mare inconvenient în ceea ce privește terenul, respectiv că suprafața deținută de Primărie este de numai 3,5 hectare și ar trebui minimum 10 hectare, iar terenul nu poate fi expropriat pe cauză de utilitate publică, din cauza faptului că actuala legislație în domeniul exproprierilor nu permite, și ar trebui făcute achiziții de la proprietari, lucru ce ar dura prea mult, fiind necesare și expertize pentru terenuri, și riscul ar fi de a pierde și această șansă de a accesa cele peste 100 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru toate investițiile în județ în domeniul managementului deșeurilor, care includ și stații de sortare și transfer în zonele Făgăraș, Rupea și Victoria.
