Violeta Karmen Roman lucrează dantelă într-o tehnică extrem de rară, prin care produce obiecte vestimentare care valorează greutatea lor în aur. Artista populară din Feldioara a învăţat de mică acest meşteşug şi l-a transmis mai departe fiicelor, nurorii şi unei prietene.
Un meșteșug adus de sași acum opt secole
Dantela cu suveica sau dantela în tehnică Frivolité, cunoscută drept „Dantela reginelor”, în care Violeta Karmen Roman este specialistă, valorează greutatea ei în aur, după cum spunea chiar Regina Maria a României,. Aceasta pentru că, pe de o parte, este o tehnică în care s-au specializat puţine femei, iar pe de alta pentru că se pot face nu numai obiecte vestimentare, ci chiar şi bijuterii care pot fi purtate în ocazii speciale.
Dantela cu suveica a ajuns pe meleagurile noastre odată cu colonizarea saşilor în Ardeal, adică în urmă cu opt secole. Meşteşugul venit din Flandra a ajuns, mai întâi, în sud-estul Transilvaniei. Femeia din Feldioara a învăţat la 9 ani acest meşteşug deosebit de la tanti Ani, o săsoaică din Agnita, vânzătoare la „Arta Populară”. Săsoaica lucra din fir de aţă de papiotă şi făcea doar metraje. Artista populară spune că a fost primul lucru pe care l-a văzut mai neobişnuit, a mers acasă, a încercat şi nu s-a lăsat până nu a reuşit şi ea să deprindă această tehnică. Dantela era lucrată în România în principal de săsoaice, dar, la un moment dat, a dispărut, deoarece este un meşteşug extrem de migălos. Săsoaicele foloseau suveicuţe sau navete din corn de vită, dar acum materialele sunt mai moderne. Cele care au adus tehnica pe teritoriul ţării noastre foloseau metraje pe care le aplicau pe diferite obiecte de vestimentaţie sau pe obiecte de uz casnic, cum sunt feţele de masă, şerveţelele, lenjeriile de pat. Şcolile de fete şi liceele pedagogice au dus tradiţia mai departe, însă, odată cu dispariţia acestora, s-a pierdut şi tradiţia.
Violeta îşi aminteşte cum a învăţat ea diverse meşteşuguri. „Eu am crescut în şezătorile vechi. La 4 ani, la 5 ani, la 6 ani, în casa unui frate al tatălui meu, în judeţul Sibiu, unde am crescut pe Valea Hârtibaciului, am participat la şezătorile bătrâneşti, şezătorile vechi, aşa cum erau odată, unde veneau femeile cu furca să toarcă sau să coasă şi gazda avea pus războiul. În şezătorile acelea am învăţat să torc pe câlţi, pentru că, niciodată, ca să înveţi, nu-ţi dădea nimeni lână bună, ca să-ţi iasă firul bun. Trebuia să te chinui, trebuia să munceşti din greu, pentru că femeile spuneau că, dacă te chinui, dacă munceşti să înveţi, atunci îţi şi rămâne ce ai învăţat. Într-adevăr, sunt lucruri pe care le-am învăţat acolo: să cos, să fac dantelă cu croşeta şi multe alte lucruri care astăzi mă ajută în meşteşug”, a povestit artista populară într-un interviu publicat de Adevărul. De-a lungul anilor, Violeta Roman a învăţat mai multe tehnici şi a ajuns să le perfecţioneze. Dantela a rămas, însă, preferata ei.
Colaborare cu designeri renumiți
Arta dusă la desăvârşire de femeia din Feldioara a ajuns pe podiumurile celor mai apreciate lansări de modă, după ce Violeta a colaborat cu designerul francez Philippe Guilet. Acesta era interesat de dantelă, iar singurul loc în care a găsit femei care încă lucrau în această tehnică a fost România. Astfel, designerul a aflat despre Violeta Roman, a luat legătura cu artista populară şi i-a propus să-i prezinte câteva dintre lucrările sale. În colecţia prezentată de francez, Violeta Roman a avut o ţinută intitulată „Constantina”, un costum oltenesc de arnăut pe care l-a îmbrăcat marele sculptor Constantin Brâncuşi.
O altă ţinută, una funebră, „Luminiţa”, are lucrat tot scheletul uman lucrat în dantelă. Violeta Roman spune că a lucrat fiecare oscior după un tipar de schelet. „Între obiectele pe care le-am lucrat se numără bluza care trebuia să fie rochia funebră a colecţiei de modă „Prejudecăţi” a designerului Philippe Guilet. Este o bluză inspirată de ia românească, cu mâneca foarte largă şi care este lucrată în fir de mătase de brodat la maşina în două fire, cu aplicaţie de mărgele de nisip, negru pe negru. De asemenea, am şalurile de expoziţie, care sunt lucrate tot din mătase de brodat la maşina în două fie, unul pe gri şi unul pe negru”, a destăinuit brașoveanca. O altă piesa de rezistenţă este destinată unui eveniment mult mai fericit. „Este vorba despre prima rochie de mireasă cu aplicaţii de dantelă frivolité pe care am realizat-o. E lucrată cu mătase vegetală şi cu aplicaţii de mărgele de nisip foarte mărunte”, a mai explicat Violeta Roman.
