În ultimul trimestru din 2020, toate cele 11 mari orașe (cu peste 200.000 de locuitori) analizate au consemnat majorări ale sumei medii solicitate la vânzarea unui apartament – spre deosebire de cele trei luni anterioare, când au avut loc și scăderi. Marjele trimestriale de creștere s-au situat, în general vorbind, sub pragul de 2%, excepție de la regulă făcând doar Capitala, cu un plus de 2,1% (până la o medie de 1.470 de euro pe metru pătrat).
Pe următoarele locuri în clasamentul majorărilor de preț se află Brașovul (+1,9%, până la 1.220 de euro pe metru pătrat) și Galațiul (+1,9%, până la 970 de euro pe metru pătrat), apoi Oradea (+1,3%, până la 1.060 de euro pe metru pătrat), Craiova (+1%, până la 1.180 de euro pe metru pătrat), Brăila (+0,9%, până la 860 de euro pe metru pătrat), Iași (+0,7%, până la 1.080 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,6%, până la 1.810 euro pe metru pătrat util), Constanța (+0,6%, până la 1.250 de euro pe metru pătrat), Timișoara (+0,3%, până la 1.270 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Ploieștiul (+0,2%, până la 940 de euro pe metru pătrat).
Dintre reședințele de județ ale țării, cea mai mare majorare de preț din perioada analizată, respectiv 5,6%, a avut loc în Miercurea-Ciuc, până la o medie de 1.080 de euro pe metru pătrat util – capitala județului Harghita depășind, astfel, pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util. Cu un avans de 5,6%, până la 830 de euro pe metru pătrat util, Slobozia se situează la egalitate cu Harghita, în vreme ce Călărașiul ocupă poziția secundă în topul scumpirilor (+3,6%, până la 770 de euro pe metru pătrat), urmat fiind de Reșița (+3,5%, până la 600 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Giurgiu (+2,4%, până la 650 de euro pe metru pătrat).
În ultimul trimestru din 2020 au existat și câteva reședințe de județ în care au avut loc scăderi de preț – cu mențiunea că aceste variații negative s-au situat, cu o singură excepție, sub pragul de 1%. Pe primul loc în clasamentul ieftinirilor se află, astfel, Vasluiul, cu un minus de 1,1% (până la 850 de euro pe metru pătrat util), orașul din Moldova fiind urmat de Alexandria (-0,4%, până la 620 de euro pe metru pătrat), Zalău (-0,2%, până la 790 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Sfântu Gheorghe (-0,1%, până la 870 de euro pe metru pătrat).
Cererea și activitatea de tranzacționare
O analiză a evoluției cererii de locuințe din marile centre regionale pe tot parcursul lui 2020 relevă că, după impactul măsurilor luate de autorități ca reacție la noul coronavirus, acest indicator și-a revenit în destul de bună măsură în T3, dar a mai scăzut în T4 – tendință explicabilă, cel puțin în parte, prin ciclicitatea sezonieră a pieței. Astfel, după atingerea unui punct minim în luna aprilie, interesul pentru apartamente și case disponibile își revenise vizibil la nivelul lunii septembrie, când Bucureștiul recuperase aproximativ 85% din volumul consemnat în ianuarie, în vreme ce Timișoara se situa la puțin peste 80%, Brașovul, Iașiul și Constanța depășeau pragul de 70%, iar Cluj-Napoca ajungea la aproape 65%.
După prima lună de toamnă, însă, recunoscută ca fiind cea mai activă în materie de tranzacții imobiliare, interesul cumpărătorilor s-a mai diminuat în lunile următoare, astfel că, în decembrie, acesta coborâse la sub 70% în București și, respectiv, la sub 60% în celelalte mari centre regionale ale țării. Per ansamblu, în T4 2020 aproximativ 132.400 de potențiali cumpărători au căutat, pe Imobiliare.ro, apartamente și case în cele mai mari șase centre regionale ale țării. Această cifră relevă un declin de circa 14% față de cele trei luni anterioare (când de asemenea imobile se interesau aproximativ 154.500 de vizitatori), iar comparativ cu perioada similară a anului 2019 poate fi observată o diferență asemănătoare, respectiv -16%.
„Deși în ușoară scădere față de 2019, de la un total de 482.000 de potențiali cumpărători, cererea pentru achiziția de apartamente și case în cele șase orașe mari și-a revenit gradual odată cu ridicarea restricțiilor și a atins 455.000 de potențiali cumpărători în 2020. Din estimările noastre, cererea potențială este de patru ori mai mare decât oferta de proprietăți rezidențiale, atât pe piața nouă, cât și pe cea existentă. Deși segmentul majoritar de căutări în principalele șase județe îl reprezintă apartamentele, totuși, începând cu luna aprilie a anului trecut, s-a evidențiat în mod clar interesul crescut pentru achiziția de case și terenuri pentru construcții, atât în zonele periurbane ale marilor orașe, cât și în zonele cu potențial turistic.”
Dorel Niță, Head of Data & Research, Imobiliare.ro
