Sfârșitul anilor ’60 au fost pentru România anii destinderii, al reînnodarii relațiilor cu Occidentul. Ediția Festivalui Cerbul de Aur din 1971 s-a bucurat de invitați din țările blocului comunist, dar si din Occidentul de dincolo de Cortina de Fier.
Pentru Securitate, evenimentul era un obiectiv supravegheat pe linie operativ-informativa. După cum reiese din Dosarul 1872, vol 2, ff 31 – 66, aflat la CNSAS, evenimentul se petrece și în contextul unor crime în serie în Brasov, executate după tiparul „Rîmaru” la București în aceeași perioadă. La momentul desfășurării festivalului la Brașov, între 5 – 7 martie 1971, criminalul nu fusese prins.
Artiștii străini se temeau pentru siguranța lor
Articole despre crimele, atât cele din București, cât și din Brasov, apăruseră și în presa occidentală. Din documentele „Strict Secret”, rapoarte și note, întocmite de seful Inspectoratului de Securitate al Județului Brașov de la aceea vreme, generalul-maior Ioan Bolintineanu, adresate Consiliului Județean PCR Brașov, bazate pe note informative, reiese faptul ca invitații din străinătate aveau temeri legate de siguranța lor în condițiile în care criminalul în serie era în libertate.
Din rapoartele Securității reies nu doar temerile legate de crimele în serie, dar si consemnarea pe linie informativă a comentariilor invitaților străini si români despre modul de desfășurare, despre „risipa” pentru mesele festive, despre consumul de băuturi, dar și despre faptul că atât invitații străini cât și unii angajați ai Radioteleviziunii române au considerat neparticiparea niciunui reprezentant al muzicii ușoare sovietice drept un indiciu de racire a relatiilor tarii noastre cu URSS.
Risipa de mâncare și băutură era prea mare
Securitatea era cu ochii si pe bani cheltuiti, ce sume si pentru ce. Informatiile pe care le puteau da facturile a tot ce se consuma, ce se plateam, nu erau indeajuns. Pentru rapoartele Securtiatii orice informatii venita din retelele informative era importanta. „Din materialele obtinute reiese faptul ca atat la manifestarile extrafestivaliere, cat si cu membrii juriului, se cheltuiesc sume extraordinar de mari, fapt care a inceput sa fie comentat in mod negativ de participantii romani prezenti la festival. Exemplu: la excursie făcută în Cheile Rîșnoavei, masa oferită a fost mai bogată decât o nuntă (fapt confirmat pe linia sursei „Olimpia” de însuși „Anghel”), iar in seara de 3 martie 1971 la barul amenajat pentru juriu s-au făcut consumații (s-au baut 26 de sticle de sampanie, coniac, wiskey etc) care au ajuns la 3.200 lei în timp ce un numar de 37 de bilete nu au fost vândute”.
Aceste fapte sunt motivate cu argumentari de genul: „ei să se simtă cât mai bine pentru a-i influența în obținerea unui trofeu de cât concurenții români. S-au luat masuri de informare cu aceste aspecte a președintelui festivalului Valeriu Rîpeanu”.
Jurnalistul suspect care juca poker cu vedetele
Participantii, fie români sau straini, invitați, jurnaliști, persoane implicate în festival erau urmăriși de către Securitate în orice aspect – ce făceau, unde mergeau, cu cine vorbeau, ce declarau. Totul era consemnat în note informative care ajungeau in raportele Securitatii.
„O atitudine suspectă în rândul ziaristilor si strainilor prezenti la festival o are Octavian Ursulescu de la „Contemporanul” care este semnalat ca i-a vizitat in camere pe majoritatea invitatilor straini, le solicita si ofera carti de vizita, iar in cursul serilor ii cheama in camera sa joace pocker sau sta la baut cu acestia in restaurant. Acesta este prieten cu „Leonida” si este unul din cei 2 ziaristi care au aparut cu „Leonida” in discutiile cu delegatia austriaca (semnalat in nota anterioara”.
Cum se puteau „aranja” lucrurile
Într-una din notele din dosar se precizeaza ca, înaintea începerii festivalului, „în seara zilei de 27 februarie 1971, a avut loc tragerea la sorți a ordinii intrării în concurs a tuturor participanților la care au fost de față reprezentanți ai comitetului de organizare al festivalului, concurenții din Austria, Cehoslovacia, precum și 2 membrii au juriului. După efectuarea acestei ceremonii, Radu Anagnoste, secretarul general al festivalului aflându-se la masa cu reprezentatii din Cehoslovacia, Mirosalv Duchac (membru în juriu) și Helenna Vondrackova (concurenta), i-a intrebat dacă au vreo preferinta referitor la data intrării în concurs, deoarece «el poate aranja acest lucru». Reprezentatul ceh a ramas surprins de această propunere (mai ales ca la masa mai erau si reprezentantii din Austria care ar fi putut auzi, propunerea făcându-se ăn limba germana) și a spus că el nu dorește acest lucru, insistând chiar că aceasta operatiune să se facă cât mai loială, respectându-se strict ordinea care va ieși la sorți”.
Tragere la sorți, penibil regizată
Raportul precizează și cum Tudor Vornicu, directorul de programe în cadrul TVR, acest „incident” pentru a se șterge impresia că „se pot aranja” lucrurile la festival. „Pentru a atenua acest incident, Tudor Vornicu a invitat la tragere o tânără pereche (miri) care își avea nunta în acea seară în restaurantul Carpați pentru a elimina orice insinuari ce ar fi putut apare ulterior. Atmosfera acestei trageri la sorți a fost destul de penibil regizaăa întrucât (Identitate anonimizata) (care era într-o stare de semiebrietate) striga și gesticula ca un clown”.
Ediția din 1971 s-a desășurat în perioada 5 – 7 martie, debutand cu un cocktail la Cercul Militar din Brasov. Printre vedetele care au sustinut concerte in cadrul manifestarii s-a numarat si Dalida, Alain Barriere, Sergio Endrigo, Massiel, O.C. Smith sau Charles Trenet.
Cerbul de Aur din 1971 a fost ediția la care Corina Chiriac obținea „Cerbul de Bronz”, iar Dalida, Sergio Endrigo si Doina Badea concertau la Brașov. De asemenea, în 1971 a avut loc ultima ediție a Cerbului de Aur în sala teatrului din Brasov. Tudor Vornicu, Valeriu Lazarov, Sile Dinicu au reușit in patru ani sa puna Cerbul de Aur pe harta marilor Festivaluri ale lumii.