Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a fost ales, în noaptea de luni spre marţi, preşedinte al Camerei Deputaţilor.
El a obţinut 179 de voturi „pentru” şi 110 „împotrivă”.
Contracandidatul său, social-democratul Alfred Simonis, a obţinut 110 voturi „pentru” şi 179 „împotrivă”.
Camera Deputaţilor şi-a ales, în noaptea de luni spre marţi, vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii, care, împreună cu preşedintele forului legislativ, compun Biroul permanent.
S-au înregistrat 288 de voturi „pentru” şi unul „împotrivă” pentru lista de candidaţi pentru aceste funcţii.
Votul a fost secret cu bile.
Vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor vor fi: Marius Budăi şi Alexandru Rafila (PSD), Laurenţiu Leoreanu (PNL) şi Cristina Prună (USR).
Secretari ai Camerei vor fi Daniel Suciu (PSD), Cristian Buican (PNL), Oana Murariu (USR) şi Ovidiu Ganţ (minorităţi).
De asemenea, chestori ai Camerei Deputaţilor vor fi Alexandra Presură (PSD), George Cristian Tuţă (PNL), Antonio Andruşceac (AUR) şi Seres Denes (UDMR).
Potrivit Regulamentului, Biroul permanent al Camerei este compus din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.
Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului forului legislativ, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
Scandal cu AUR
AUR a declanșat luni noapte un prim scandal în Parlament, după ce deputații partidului populist au plecat din Camera Deputaților, motivând că ar exista un presupus blat între celelalte partide care să faciliteze alegerea lui Ludovic Orban ca președinte al Camerei. Scandalul s-a declanșat când liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache a cerut ca şedinţa de plen să fie prelungită, după depunerea jurământului de către deputaţi, pentru alegerea preşedintelui Camerei. Deputații AUR s-au opus prelungirii, iar preşedintele de şedinţă Lucian Feodorov (AUR), a închis şedinţa şi a plecat de la tribună.
Ce s-a întâmplat mai exact. După ce liderul deputaților PNL a propus prelungirea ședinței, liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a anunţat că va candida la şefia Camerei Deputaţilor împotriva lui Ludovic Orban, și a cerut un vot în această seară. Liderul AUR, George Simion, a acuzat PSD că a făcut blat cu PNL: „Am înţeles că aţi făcut blat cu PNL. Ieşim din sală, domnul preşedinte a declarat şedinţa închisă şi toată ţara se uită la acest blat. (…) Aţi făcut un blat, aţi împărţit toate funcţiile, comisiile, mai staţi un pic băieţi”, a replicat Simion, citat de Agerpres.
În acel moment, decanul de vârstă al Camerei, care este deputat AUR și conducea ședința, a declarat ședința închisă. Astfel, Lucian Feodorov a anunțat că au fost validate 329 de mandate de deputat și 322 de deputați au depus jurământul, așa încât a fost constituită Camera Deputaților. Și apoi a declarat ședința închisă. Când a fost întrebat de ce a închis Feodorov ședința: George Simion a spus ”poate era obosit”.
Gabriel Andronache (PNL) a anunțat că, dacă preşedintele decan de vârstă părăseşte şedinţa, el va fi înlocuit cu următorul decan de vârstă şi va continua şedinţa.
Următorul decan de vârstă, Mircea Chelaru, tot de la AUR, a refuzat și el reluarea ședinței.
În cele din urmă, ședința Camerei a fost reluată sub președinția lui Iusein Ibram, de la grupul minorităților, care a prelungit ședința.
Anca Dragu, prima femeie președinte a Senatului
Senatorul USR PLUS Anca Dragu a fost aleasă, luni, în funcţia de preşedinte al Camerei superioare a Parlamentului.
Ea a obţinut 75 de voturi „pentru” şi 51 „împotrivă”.
Social-democratul Lucian Romaşcanu, care a candidat şi el pentru această funcţie, a obţinut 51 de voturi „pentru” şi 75 de voturi „împotrivă”.
La şedinţă au fost prezenţi 133 din cei 136 de senatori şi s-au înregistrat 7 voturi nule.
Preşedintele ales al Senatului, Anca Dragu, a declarat luni seara, în plen, că îşi doreşte ca mandatul său să stea sub auspiciul noţiunii de respect, menţionând că va fi un preşedinte echidistant şi corect, fără să ţină cont de culoarea politică.
„Vă asigur că voi fi un preşedinte al Senatului echidistant şi corect, nu voi ţine cont de culoarea politică. Îmi doresc ca întreg mandatul acestui Senat să stea sub auspiciul noţiunii de respect. Respect pentru cetăţenii acestei ţări, respect pentru cei pe care îi reprezentăm, respect faţă de colegi. Respectul, din punctul meu de vedere, înseamnă în primul rând să conştientizăm faptul că un senator nu se află deasupra legii, ci trebuie să fie în slujba şi în serviciul cetăţenilor. Respect înseamnă că Senatul trebuie să revină la rolul său legitim, adică un for al dezbaterilor şi nu un instrument al intereselor înguste de grup. Politicienii trebuie să se gândească exclusiv la binele public, nu la binele personal.”, a subliniat preşedintele Senatului.
Ea a menţionat că îşi propune ca Senatul României să fie o instituţie „transparentă, deschisă oamenilor”, să recâştige prin „deschidere şi profesionalism” încrederea românilor în Parlament – instituţia cea mai importantă şi reprezentativă într-o democraţie, în condiţiile în care, „în acest moment, Parlamentul se află la cote minime în ceea ce priveşte gradul de încredere, sub 10% în ultimele sondaje, pe ultimul loc între instituţiile statului român”.
Dragu a mai precizat că îşi propune să simplifice procedurile birocratice din Senat, prin creşterea gradului de digitalizare, adăugând că dreapta politică şi Parlamentul trebuie să se adapteze la „vremurile ce sunt în schimbare”.
„Îmi propun să creştem gradul de digitalizare a instituţiei Senatului pentru a simplifica procedurile birocratice ce consumă timp şi pentru a veni mai aproape de cetăţean facilitând accesul oricărui cetăţean român la documentele de interes public şi la activităţile pe care le desfăşurăm. Vremurile sunt în schimbare, dreapta politică şi Parlamentul trebuie să se adapteze. Îmi propun, de asemenea, să legiferăm în baza studiilor de impact şi analizelor de oportunitate şi să creştem capacitatea Parlamentului de a urmări rezultatele aplicării legilor. Să legiferăm cu bună credinţă, având în vedere exclusiv bunăstarea şi interesele românilor”, a susţinut şeful Camerei superioare a Parlamentului.
Nu în ultimul rând, Anca Dragu a relevat faptul că o femeie a ajuns cel de-al doilea om în stat.
