„Proiectul The Wood Doctor a început în anul 2015, an în care mi-am finalizat studiile în domeniu şi stagiul de practică profesională. În mintea mea, denumirea a fost cumva firească deoarece fiecare obiect este tratat ca un pacient în procesul de restaurare sau recondiţionare: este izolat în camera de carantină, este vindecat cu soluţii injectabile şi i se emite o fişă la final“, spune Adela Chivărean.
The Wood Doctor este azi locul pentru salvarea şi valorificarea obiectelor de artă şi a pieselor de mobilier. În acest sens, atelierul oferă servicii de restaurare, recondiţionare, conservare şi tapiţerie. Din 2019, The Wood Doctor include un spaţiu nou în Braşov unde clienţii pot aduce obiectele pe care vor să le salveze. De asemenea, echipa Adelei Chivărean are lucrări pe şantiere, unde recondiţionează, de obicei, ferestre, uşi sau porţi.
„Meseria de restaurator este în primul rând una vocaţională şi dificilă pentru că necesită forţă de muncă, de constantă aprofundare a cunoştinţelor şi multă răbdare. Este nevoie de foarte mulţi ani să ajungi să ştii suficiente lucruri.“ Fiecare obiect este diferit şi pentru fiecare există un proces personalizat de restaurare, respectiv recondiţionare. Unele piese sunt foarte vechi, altele foarte valoroase, unele sunt furniruite, altele pictate, fiecare are parcursul său unic pentru a ajunge la o formă corectă de conservare, spune Adela pentru Ziarul Financiar.
Puţini sunt însă cei care au o abordare atât de chirurgicală a acestui meşteşug.
„În ultimii ani şi în România a început să se pună accentul pe salvarea patrimoniului atât mobil, cât şi imobil. În toată ţara există conace, castele sau case superbe care sunt lăsate să se degradeze din varii motive, dar în special din lipsa educaţiei. Există, în acelaşi timp, şi foarte mulţi diletanţi care neavând pregătirea academică necesară distrug obiecte valoroase vopsindu-le sau schimbându-le funcţia“, atrage atenţia Adela Chivărean.
Absolventă a Universităţii Transilvania din Braşov, cu un master în eco-design de mobilier şi restaurare şi cu unul în comunicare interculturală, meseria de restaurator a fost prima şi singura opţiune de carieră a Adelei.
„Nu am avut niciodată alt job, nu a fost o opţiune. În anul în care am terminat studiile în domeniu am început şi acest business, iar toate resursele şi energia mea au fost îndreptate către el. Sunt o persoană destul de izolată prin alegere şi nu am crezut niciodată în echipele mari de oameni. Ştiu că sună antiprogresist, dar consider că oamenii sunt diferiţi şi nu pot funcţiona toţi la fel de bine în acelaşi context.“
Frumosul a fost de fapt o constantă în devenirea Adelei, părinţii şi atracţia lor pentru artă modelând cariera de azi a fondatoarei The Wood Doctor.
„Am crescut într-o familie care a avut grijă de lucrurile vechi, lucrurile neobişnuite, lucrurile pe care nu le vedeam în alte case. Părinţii mei au fost mereu atraşi de artă, iar eu am crescut înconjurată de ea.“
De la 6 ani a călătorit mult şi a văzut majoritatea muzeelor şi expoziţiilor relevante ale lumii. „Este o pasiune care s-a dezvoltat involuntar în jurul meu făcându-mă cine sunt azi. Aşa că mi-a fost uşor să ştiu că asta îmi doresc.“
Dar cariera Adelei este într-o continuă dezvoltare, aşa că studiile de la Universitatea Transilvania din Braşov au fost dublate de un program de studii în Viena.
„În Austria am şi rămas o perioadă, unde am lucrat alături de un restaurator de biserici de la care am învăţat cât de complex este întreg procesul. De asemenea, am pregătire academică şi în zona lingvistică şi un master în comunicare interculturală.“
Dincolo de salvarea obiectelor, The Wood Doctor creează şi concepte de design interior, iar munca de restaurare este de mare ajutor în acest domeniu. Astfel sunt găsite soluţii eficiente pentru spaţiile care urmează a fi amenajate, reutilizând obiecte şi transformându-le în piese valoroase.
„Proiectele mele de design se bazează mai mult pe interiorul persoanei şi nu cel al locuinţei. Provoc oamenii să înveţe ce anume le place, de ce sunt atraşi şi să înceteze să copieze case pe care le-au văzut la alţii. Îmi place onestitatea lucrurilor şi nu insist ca totul să fie perfect, casele sunt făcute să fie locuite şi să ne bucurăm de ele.“
Această onestitate a abordării se reflectă în opţiunile de lucru, Adela respingând, de exemplu, finisajele care arată a ceva ce nu sunt, gresie care arată a parchet, pereţi de cărămidă falsă sau mobilă veche, dar care nu e veche, de fapt.
„Bineînţeles că recomand mobilierul recondiţionat şi încerc să integrez cât mai multe obiecte de acest fel în conceptele de design. Amenajarea unei locuinţe este un proces lung de multe ori şi îi sfătuiesc pe clienţii mei să investească în lucrurile cu adevărat relevante: o pardoseală de calitate, uşi frumoase, corpuri de iluminat, baie sau salteaua de pat.“
Fondatoarea The Wood Doctor mai precizează că lucrează, pe partea de design, atât cu persoane fizice, cât şi cu proprietari de pensiuni sau restaurante.
„Cel mai mare proiect al meu în acest sens este colaborarea cu Fundaţia Mihai Eminescu Trust pe partea de design interior pentru case de oaspeţi săseşti din Transilvania. De asemenea, din lipsa diversităţii de pe piaţă şi din dorinţa mea de a oferi clienţilor ceva unic, am creat o serie de piese de mobilier din lemn recuperat (paturi, mese sau tocătoare cu inserţie ceramică). Lucrăm doar cu lemn salvat din demolări şi reutilizat, iar în acest fel totul are o poveste.“
În final, toate aceste proiecte sunt livrate de o echipă tare mică, iar Adela spune că intenţionează să o păstreze aşa.
„Avem, în schimb, mulţi colaboratori: tâmplari, tapiţeri, designeri de interior, arhitecţi, o echipă de marketing şi de brand personal şi alţi oameni pasionaţi ca şi noi.“
Iar toată această echipă extinsă face o intervenţie extrem de importantă, mai ales în contextul în care casele noastre şi energia pe care o infuzăm în ele sunt acum mai importante ca niciodată. The Wood Doctor nu discută gusturile, ci le educă, aşa cum intervenţiile Adelei nu schimbă personalitatea unui obiect, ci o pune în evidenţă. Logica acestei abordări a designului este curată, simplă. De fapt nu avem nevoie de aglomerări de lucruri, ci de lucruri care ne oglindesc.
„Încerc să le transmit clienţilor mei că multe lucruri nu ne fac fericiţi. De fapt, nimic nu ne învaţă să fim fericiţi, asta e sau nu în noi.“
Iar odată terminată treaba în atelier şi toţi „pacienţii“ recuperaţi, casa Adelei este o poveste în sine.
„Mă defineşte un stil natural, organic, îmi plac culorile neutre şi tot ce are legătură cu natura. Casa mea îmi place cu totul şi în fiecare cameră am lucruri de care sunt ataşată. Majoritatea obiectelor din casă sunt salvate şi recondiţionate, nu e o surpriză asta. Îmi place mult mobilierul modern al anilor ’50-’60, îmi place arta religioasă, mai ales cea naivă şi ador vesela (în special cea britanică). Cu toate astea, casa nu ar fi la fel fără cei doi căţei ai mei, cele mai bune fiinţe.“
Sursă foto: Ziarul Financiar
