Fostul director al Băncii Agricole, Nicolae Pișcu, a participat, alături de mai mulți apropiați, la începutul acestei luni la o petrecere care s-a dovedit o adevărată bombă COVID. Zece persoane au ajuns la spital în stare gravă, fiind infectați cu SARS-CoV-2, în timp ce fostul director al Băncii Agricole a murit în urma complicațiilor date de COVID-19, susțin surse medicale.
Pișcu a fost condamnat în 2011 la cinci ani de închisoare cu executare pentru că, în calitate de director al instituției bancare, i-a acordat omului de afaceri Dan Tartagă (condamnat și el tot la cinci ani cu executare) credite în baza unor acte false.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al firmei Darcom SRL Braşov, a participat la licitaţia privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Fabrica de Zahar Bod.
„S-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile catre stat. Pentru achiziţionarea acţiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Braşov acordarea unui credit cu dobandă subvenţionată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obţinerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaţilor baăncii, depunand acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza judeţului Brasov, comunele Feldioara, Bod si Ghimbav” se arată în rechizitoriu.
Tartagă a schimbat, apoi, susţin anchetatorii, destinaţia creditului obţinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă şi şi-a cumpărat chiar şi un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii. Tartagă a restituit tot creditul la bancă, dar acest lucru nu i-a făcut pe anchetatori să renunţe la acuzaţii.
Nicolae Pişcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, şi a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite şi al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieşit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Braşov a acţionat în mod asemănător şi faţă de alte societăţi, acordându-le credite situate între 4 şi 10 miliarde de lei
