Filmul „Povestea porților mocănești”, realizat de Serviciul Cultură Tradițională și Centrul Culturat „Reduta” în această vară, poate fi văzut în premieră online, pe canalele de Youtube și pe paginile de Facebook ale acestora, în data de 30 septembrie, începând cu ora 12:00.
„Intitulat Povestea porților mocănești, filmul suprinde toate etapele prin care aceste elemente arhitecturale unice, prind contur: de la realizarea ancadramentului și a șindrilei, până la execuția migăloasă a traforajelor. Pe Fane Lupu îl cunoaștem ca fondator al Asociației Zestrea Săceleană, coordonator al ansamblului cu același nume, inițiator al evenimentului Ziua Bunului Vecin, însă de data aceasta vom avea ocazia să îl cunoaștem pe meșterul Fane, datorită căruia poarta mocănească va continua să dăinuie pe meleagurile săcelene”, a declarat Adrian Vălușescu, Manager interimar Centrul Cultural Reduta.
Una dintre cele mai importante comunități de mocani din Transilvania a existat în subzona etnografică Săcele a Țării Bârsei. Considerați a fi „adevărații” mocani, cei săceleni au trăit alături de o importantă comunitate de ceangăi și au lăsat ca moșternire valoroase elemente de patrimoniu cultural, material și imaterial.
Dintre elementele arhitecturale specifice se numără și poarta mocănească, unică pe teritoriul țării noastre. Aceasta se distringe prin existența a două acoperișuri, cel de deasupra fiind mai mic, porțiunea dintre ele numindu-se păsărar. Ancadramentul era din stejar, iar poarta propriu-zisă din brad. O altă particularitate este inserția celor două contravânturi ce compun o arcadă.
O veche ilustrație, „Șirul porților mocănești”, înfățișa casele de pe actualul Bulevard George Moroianu, ca având fiecare câte o astfel de poartă. În prezent, însă, în Săcele, mai există doar un număr de 23 de porți, aflate în diferite stadii.
Serviciul Cultură Tradițională a ajuns în vara acestui an în gospodăria lui Ștefan Lupu, cel care în ultimii 25 de ani a salvat de la pieire și a recondiționat un număr de peste 10 porți mocănești. Totodată, în atelierul său amenajat în curtea locuinței de pe Strada Mocanilor, Fane a construit și altele noi.
Cele mai multe le-a expus în diferite locații din oraș – cum ar fi cea din fața Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului din cartierul Turcheș, iar ultima a donat-o Casei Artelor Tradiționale “Neculai Diaconu” din Codlea.
Un comentariu
Cartea “Originea mocanilor și ceangăilor din satele săcelene: Personalități săcelene” scrisă de Ștefan Casapu și apărută la Editura Academiei Române în anul 2024 se vinde la Librăria Cărturești din Piața Sfatului Brașov. https://carturesti.ro/carte/originea-mocanilor-si-ceangailor-din-satele-sacelene-4145226677 și se găsește la Biblioteca Județeană Constanța, Biblioteca Facultății de Istorie București, BCU București și Cluj Napoca și Biblioteca Academiei Române.