Stiri Brasov

Tudor Benga: mobilitate metropolitană, aeroport funcțional, protecția mediului, educație și viață culturală în județul Brașov

Programul lui Tudor Benga, candidat al Alianței USR PLUS la președinția Consiliului județean Brașov:

Mobilitate metropolitană – transportul public

De la locurile de muncă la infrastructura spitaliceasca, de la viziunea de dezvoltare economică la strategia turistică, de la Brașovul educat la operaționalizarea aeroportului, există un capitol din cele zece ale programului nostru pentru președinția Consiliului Județean care este direct conectat la aproape toate celelalte. Iar acesta este capitolul de azi, cel privind transportul metropolitan și intra-județean. Fiindcă atât dezvoltarea pe mai departe a zonei metropolitane cât și recuperarea decalajelor de către celelalte zone ale județului depind direct de cât de ușor se pot mișca toți cetățenii dintr-un colț in altul. Și chiar dacă transportul în comun a fost profund afectat de criza coronavirus peste tot in lume, și cu siguranță va suferi transformări semnificative pe mai departe, personal consider că pe termen lung va continua să fie unul din elementele cheie de dezvoltare și în lumea post-covid.

Și voi intra direct în subiect și voi spune că viziunea mea pentru transportul în comun din județul Brașov este ancorată în patru elemente: timp de tranzit de cel mult o oră între oricare două stații din interiorul zonei metropolitane cu un singur transfer; acces direct la municipiul Brașov din orice localitate a județului în maxim o oră și jumătate și cu minim două frecvențe tur retur pe zi; rețea de tren metropolitan de tip S-Bahn pe infrastructura feroviară existentă; rețea de piste de biciclete cu acces facil la rețeaua de transport în comun. Știu că sună foarte ambițios dar chiar am convingerea că sunt realizabile și că într-un orizont de 4-5 ani ar putea fi toate puse picioare.

Transportul în comun din interiorul zonei metropolitane Brașov este construit în clipa de față aproape exclusiv dinspre centru (municipiu) către sateliți (restul localităților) și ignoră aproape complet nevoia de mobilitate dintre sateliți. Genul acesta de sistem previne o dezvoltare mai echilibrată concentrand fluxurile, și implicit dezvoltarea pe termen lung, tot la centru și imediata sa apropiere. Cele patru puncte terminus ale transportului metropolitan, terminalele de la Stadionul Municipal, Rulmentul, Triaj, și Roman, plus Gara Brașov, gestioneaza separat rutele aferente diverselor localități satelit. Astfel cineva care locuiește in Prejmer dar are serviciul in Râșnov schimbă trei vehicule și pierde o grămadă de timp dacă dorește să utilizeze transportul în comun. Soluția începe cu extinderea rutelor de transport metropolitan până in terminusurile opuse punctelor de intrare în localitate și crearea unui coridor de legătură care le cuprinde fie pe toate cinci fie câte patru grupate astfel încât un unic transfer în interiorul municipiului să permită legatura intre oricare două stații din intreaga zonă metropolitana. Cu mici excepții precum capăt Săcele – capăt Zărnești genul acesta de reorganizare ar permite timpi de tranzit de maxim o oră în întreaga zonă metropolitana pe transportul public.

Transportul public intra-județean suferă de propriile sale probleme, însă in principal accesul către municipiu din diferitele colțuri ale județului poate fi de multe ori foarte precar. In clipa de față, ca să dau doar un exemplu, Victoria , localitate cu statut orășenesc nu vreun sat complet izolat, are o singură legătură de transport public directă către municipiul Brașov iar aceea durează 2h45min. Un timp absolut enorm explicat in principal de ruta pe sub munte și opririle dese în fiecare localitate de pe traseu. Rutele de transport intra-județean au o serie de noduri de legătură precum Făgăraș, Rupea și Zărnești, însă fara acces rezonabil ca timp, predictibil și cu minim două frecvențe pe zi, dimineață și seară, către municipiul Brașov, o parte din județ va rămâne permanent în izolare. Soluția și aici stă în reconfigurarea parțială a rutelor, eliminând conexiunea pentru colțurile cele mai îndepărtate de județ, și împărțirea frecvențelor de pe tronsoanele principale în curse locale și curse express. Cu foarte puține excepții gen Mesendorf sau Toarcla, Seliștat sau Victoria, nu există localitate in județul Brașov care sa se găsească la mai mult de 90 de km de municipiul Brașov și de aceea consider că se poate lucra pentru obiectivul de o oră jumate timp maximal de acces. În plus, o bună parte din provocările de timp și mai ales capacitate pot fi rezolvate pe infrastructura feroviară ceea ce mă și duce la punctul următor.

Din cele 18 UAT-uri care compun zona metropolitana Brașov doar 6 dintre ele nu au acces la infrastructura feroviară: Săcele, Tarlungeni, Sânpetru, Halchiu, Crizbav și Vulcan. Țara Barsei are o bună densitate de cale ferată și un sistem de tip S-Bahn este perfect fezabil fără să necesite investiții gigantice. Celor trei gări existente ale municipiului (Dârste, Centrală și Bartolomeu) li se pot adăuga stații la fel cum se pot adăuga și în zonele dezvoltate rezidențial sau industrial in apropierea căii ferate în ultimii treizeci de ani. În plus, mergând dincolo de zona metropolitana, doar două mici părți din populația județului nu sunt atinse absolut deloc de infrastructura feroviară, nordvestul județului și zona Bran. Deși există necesități de investiție directă și în calea propriu zisă de rulare, vezi podul de la Budila, sistemul de semnalizare și materialul rulant sunt cuiul lui Pepelea pentru a dezvolta trenul metropolitan. Vestea bună însă e că fondurile europene post-covid și post-green deal privilegiază această formă ecologică de transport iar Brașovul are o uriașă oportunitate de a se dezvolta în această direcție.

Pentru a face însă un tren metropolitan cu adevărat viabil este nevoie și de accesibilitate excelentă a stațiilor. Atât pentru mașini cât mai ales pentru biciclete. Să faci naveta Feldioara sau Zarnesti – Brașov cu bicicleta zi de zi nu e la îndemâna decat a celor mai sportivi dintre brașoveni. Să mergi însă la gara din localitate cu bicicleta și apoi să te urci in tren este cât se poate de fezabil și o realitate azi in mii de orășele și comune europene. E la final strict o chestiune de viziune și planificare să aducem și Brașovul în rând cu restul Europei.

Știu foarte bine că multe din lucrurile pe care le-am scris mai sus pot părea azi pură fantezie. Dar realitatea este că nu e nimic din ceea ce am scris mai sus care să nu existe deja într-o formă incipientă. Rute metropolitane de autobuz există, trenuri de navetiști există, autobuze intra-județene există, pistele de biciclete sunt singurele regretabil de puține. Însă în ansamblu sistemul nu funcționează sau funcționează prost fiindcă niciodată nu s-a pus problema ca el să deservească cu adevărat întreaga populație, nu doar pe cei ce nu își pot permite propria mașină. Ca să citez un fost primar al capitalei columbiene Bogota, oraș in care am și avut plăcerea să trăiesc o vreme, “o tara dezvoltată nu e aceea unde cei săraci au mașini, ci unde cei bogați folosesc transportul în comun”.

Brașovul e o zonă metropolitana care foarte curând se va apropia de o populație cumulată de jumătate de milion de suflete. La această dimensiune destule alte comunități europene au sisteme de transport integrate rutier-feroviar-bicicletă. Zeci de angajatori brașoveni plătesc anual milioane de euro cumulat pentru a-și aduce angajații la lucru din toare colțurile orașului și chiar ale județului. Primării din intreg județul plătesc bani buni pentru a asigura transportul elevilor la școală. Și multiple zone mai izolate ale județului ar putea beneficia de un aflux crescut de turiști dacă pentru cei fără mașină ar exista un mod accesibil de a ajunge acolo cu transportul în comun. O rețea eficientă de transport in comun metropolitan și județean nu e doar un moft, e o necesitate de bază pentru dezvoltare, fix precum electricitatea, apa și canalizarea. Și de aceea trebuie să ne apucăm de pe acum s-o construim exact așa cum vedem azi că există în comunități similare ca dimensiune cu Brașovul din țări europene mai avansate decât noi. Se poate și esre in puterea noastră iar acesta e încă unul din motivele pentru care candidez la funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov.

Educație și viață culturală în județul Brașov

Dintre toate investițiile pe care le poate face un stat, puține au impact mai mare sau mai important pe termen lung decât investițiile în educație. Există o hartă celebră, harta gradului de alfabetizare in România Mare in anul 1930, care spune multe inclusiv despre disparitățile de dezvoltare de azi, aproape un secol mai târziu. Pe acea hartă, atașată in primul comentariu mai jos, zona Brașov – Covasna – Sibiu, împreună cu Banatul, conduceau detașat în indicii de alfabetizare la nivel național. E o informație care vi se poate părea irelevantă însă ea este vitală pentru povestea Brașovului educat despre care vreau să vă vorbesc azi.

Este o poveste nu doar despre școală ci despre educație și cultură in general. Este o poveste despre o tradiție cărturărească ce merge în urmă secole la noi dar și despre un județ ce înregistra acum doi ani a doua cea mai mare rată a abandonului școlar din țară. Despre un Brașov care a fost și încă este deschizător de drumuri în învățământul preuniversitar dar care se luptă să acceadă în liga întâi a celui universitar. Despre un sector cultural subfinantat cronic dar și de germenii de rezistență ai unei scene ce se încăpățanează să supraviețuiască chiar și-n condiții vitrege.

Mai puțin de 10% din bugetul gestionat de Consiliul Județean Brașov merge către educație și cultură. Asta în primul rând fiindcă CJ nu are foarte multe atribuții în această zonă. Cu excepția câtorva școli speciale nu este responsabil in nici un fel de instituții de învățământ. Administrează însă instituții culturale precum muzee și biblioteci. Și deși are mai puțină putere de decizie și decât primăriile și decât ministerele, are pârghii de finanțare în ambele domenii, chiar dacă nu poate interveni propriu-zis în actul educațional la absolut nici un nivel.

Ceea ce mă duce către centrul viziunii USRPLUS pentru activitatea Consiliului Județean Brașov in zona educație și cultură, care se sprijină pe trei piloni: nevoia de a preveni abandonul școlar, excluziunea socială și disparități majore de acces educațional din județ; nevoia de a sprijini dezvoltarea Brașovului ca centru universitar; nevoia de impulsiona scena culturală a întregului județ, atât ca obiectiv general de calitate a vieții brașovenilor, cât și ca obiectiv educațional și punct de atracție turistică. Toate trei sunt obiective cu bătaie lungă. Toate trei sunt domenii in care finanțarea CJ-ului este complementară altor investiții dar unde aportul CJ-ului poate face o mare diferență dacă este aplicat cu cap. Toate trei sunt domenii în care o deschidere către colaborare cu sectorul privat și organizațiile non-profit poate amplifica major impactul.

Să începem cu abandonul școlar și excluziunea socială a celor mai defavorizate categorii de copii. O rețea de after-school-uri organizată de Consiliul Județean în zonele cele mai sărace ale județului ar putea contribui semnificativ la rata de retenție în școală. Un spațiu curat și supravegheat, o masă caldă, și ajutor cu temele după școală pot face o diferență enormă în viața copiilor din cele mai defavorizate comunități. Organizații non-profit depun oricum eforturi individuale în această direcție în diverse zone din țară, însă un minim de finanțare și implicare a autorității publice în această direcție ar putea face o uriașă diferență pentru permanentizarea lor.

În ceea ce privește dezvoltarea noastră ca centru universitar, focusul CJ-ului trebuie să fie pe ceea ce face Brașovul atractiv pentru a-ți petrece studenția aici. Sigur că în centrul deciziei pentru un tânăr stau calitatea actului academic și perspectivele profesionale post-absolvire iar aici universitatea joacă rolul covârșitor. Însă CJ-ul poate juca un rol în tot ceea ce înseamnă viața non-academica a studentului: deficitul de locuri din cămine poate fi redus printr-o politică inteligentă de incurajare a dezvoltării căminelor private. Accesul la biblioteca publică sau facilități recreative de asemenea fac o mare diferență, iar celebrul ping-pong făcut de CJ atât cu biblioteca județeană cât și cu centrul de agrement de sub Tampa sunt doar un exemplu de proastă gestiune cu direct impact pentru studenți. Diversitatea scenei culturale poate fi de asemenea un atu sau handicap major în alegerea unui centru universitar ceea ce mă și duce mai departe la punctul trei.

Viața culturală a Brașovului poate părea simultan atât o chestiune foarte abstractă cât și o problemă relativ periferică sau elitistă. Totdeauna când se vorbește de dezvoltare se vorbește despre infrastructură, locuri de muncă, investiții, șosele, căi ferate, fabrici și uzine. Însă eu vă spun că viața culturală a unei comunități e mai importantă decât pare inclusiv în dezvoltarea ei economică și de aceea acest capitol din programul nostru pentru Consiliul Județean este strâns legat de capitole anterioare precum locurile de muncă, strategia turistică sau perspectivele economice. Brașovul are nevoie să investească aici, capitolul bugetar numit “Proiecte culturale si sportive” poate fi mărit substanțial dat fiind că pleacă de la o bază foarte joasă, iar CJ-ul trebuie să acționeze ca un seed-funder în care să finanțeze minimal cât mai multe proiecte oengistice din domeniul cultural până când cele mai bune decolează și se pot susține singure. Infrastructura culturală existentă (muzee, centre culturale, biblioteci) trebuie să devină vie și mai ales cât se poate de accesibilă și atractivă copiilor. Spațiile culturale în tot Occidentul se reinventeaza ca spații publice prin excelență iar chiar dacă momentan covidul ne ține la distanță situația curentă nu va dura la nesfârșit.

Închei aici subliniind un aspect care e mai degrabă contra-intuitiv: investițiile în educație și cultură sunt mult mai eficiente exact în perioade de criză. Și asta fiindcă în perioade de criză poți face mult mai mult cu mai puțin. Acest principiu se aplică desigur și în alte domenii, și costul lucrărilor publice de infrastructură se poate reduce pe timp de criză, însă domenii în care costul resursei umane precum educația și cultura sunt preponderente, impactul e cu atât mai mare. Și de aceea chiar și in contextul crizei coronavirus cred că e foarte important să ținem cont de această oportunitate: putem face mai mult cu mai puțin. Chiar și în condițiile in care multe din bugetele publice vor suferi cel mai probabil tăieri la anul, cred că această parte din bugetul CJ-ului poate fi menținută sau chiar crescută fiindcă chiar avem oportunitatea de a recupera teren pierdut. Și vă pot promite că dacă vom ajunge la conducerea județului vom avea înțelepciunea și hotărârea de a privi și a acționa pe termen lung.

Mediu și sustenabilitate – protecția mediului și dezvoltare durabilă în Brașov

Mai mult decât oricare dintre celelalte nouă capitole ale viziunii propuse pentru președinția Consiliului Județean, capitolul de azi, cel privind mediul și sustenabilitatea, mi-a dat de lucru dintr-un motiv particular. Mărturisesc că nu sunt atât de alfabetizat pe problemele ecologice pe cât mi-aș dori. Am însă în spate două organizații politice, ce vor deveni foarte curând una singură, cu un istoric îndelung dovedit deja de acțiune pe subiect. Am de asemenea printre colegii din echipa USRPLUS oameni cu puternică aplecare si dedicare pe subiect. Și, poate cel mai important, știu că brașovenii, deloc puțini la număr, au dat nenumărate semnale în ultimii ani că problema îi preocupă cu adevărat și sunt pregătiți să facă eforturi serioase în direcția unui județ cu adevărat sustenabil, nu doar verde în broșurile turistice. 

Spre deosebire de multe dintre celelalte teme pe care le-am tratat aici în ultimele săptămâni, nu am imaginea completă pe termen lung despre unde anume ar trebui să ajungem. Știu de unde pornim, știu binișor inventarul problemelor curente, de la despaduriri la gropi neconforme, de la ape poluate la dezvoltarea haotică, de la lipsa spațiilor verzi la aruncatul gunoaielor alandala prin tot judetul. Sunt multe și sunt importante toate. Nu știu însă care-i “game-changer-ul”, care-i declicul, unde e rotița cea mai importantă din sistem care odată pusă în mișcare ne poate așeza pe traiectoria unei autentice schimbări de mentalitate. Schimbare necesară atât în comportamentul cetățenilor cât mai ales în acțiunile autorității publice. Sunt însă mai mult decât dispus să ascult și cred că, dincolo de oricare tematică particulară, va fi nevoie de o asumare completă, pornită de la vârf, că modul de lucru în tot ceea ce întreprinde autoritatea publică trebuie să se schimbe înspre respectarea a cât mai mulți dintre indicatorii de dezvoltare durabilă. 

Și spun asta fiindcă de fapt aceasta e direcția pe care a stabilit-o fără echivoc Uniunea Europeană in ansamblul ei. Și nu e doar o direcție asumată birocratic, ci un deziderat pe care UE îl susține cu o cantitate impresionantă de resurse financiare. Resurse pe care le vor accesa cel mai cu folos cei care își vor asuma schimbarea de paradigmă. Iar pentru Brașov aceasta chiar poate fi o oportunitate extraordinară. Numai că pentru asta trebuie ca autoritatea publică să înțeleagă că dezvoltarea durabilă nu e doar o corvoadă birocratică ce trebuie bifată formal ci un mod de a gândi tot ceea ce construiești și reglementezi. 

Sunt varii proiecte punctuale pe care împreună cu colegii mei dorim să le implementăm în momentul când vom ajunge în Consiliul Județean. Parcul Natural Brassovia – Geoparc UNESCO ținteste gestionarea unitară si protecția adecvată a întregului areal de pădure din jurul municipiului. Un amplu program de reîmpădurire vizează inventarierea tuturor terenurior degradate aflate în gestiunea UAT-urilor și un plan consistent de recuperare a lor prin plantare. Implementarea colectării selective într-un procent cât mai mare din localitățile județului ne este de asemenea proiect prioritar. Depozitele neconforme și activitatea agenților de salubritate ne sunt de asemenea foarte sus pe agendă. 

Dincolo de toate aceste teme și proiecte cât se poate de concrete, provocarea cea mare este cum creăm o cultură publică și administrativă care să pună in centrul acțiunilor sale sustenabilitatea. Și știu că termenul acesta poate suna cât se poate de abstract însă în fapt multe din problemele cotidiene ale brașovenilor sunt la bază probleme de sustenabilitate: praful, zgomotul și aglomerația din noile cartiere rezidențiale ale orașului sunt o problemă de sustenabilitate; pajiștile de munte transformate în ambuteiaje de weekend sunt o problemă de sustenabilitate; calitatea aerului e o problemă de sustenabilitate. 

De treizeci patruzeci de ani încoace de când protecția mediului și schimbările climatice au inceput să-și găsească locul pe agenda publică a omenirii, temele ecologice au fost privite mai degrabă ca un cost și in general ca un impediment în calea dezvoltarii. Iar această perspectivă este adânc ancorată și în reflexele administrației publice românești. Pactul verde european țintește să schimbe radical paradigma și să transforme sustenabilitatea de mediu dintr-un impediment pentru dezvoltare într-un factor de dezvoltare. Deși putem face multă filozofie despre cine vor fi câștigătorii și pierzatorii relativi ai acestei schimbări de paradigmă in Europa, realitatea simplă pentru Brașov e următoarea: o bună parte din reputația județului nostru, atât ca destinație turistică cât și ca atractivitate din punct de vedere al calității vietii, se bazeaza pe percepția de județ verde. 

La final e in puterea noastră să transformăm percepția în realitate iar pentru asta autoritățile publice din întreg județul vor trebui să își asume să gândească dezvoltarea în termeni de dezvoltare durabilă. Pentru asta va trebui sa ne creștem masiv capacitatea de a genera proiecte în noua paradigmă a pactului verde european, dar, cel puțin la fel de important, va fi să obișnuim administrația publică să integreze ideea de sustenabilitate în fiecare acțiune a ei. E un demers ce nu se va desfășura nici repede, nici ușor, însă este un demers necesar și încă unul din motivele pentru care candidez la președinția Consiliului Județean Brașov.

Aeroportul Brașov – de la pistă și terminal, la aeroport funcțional

Am lăsat intenționat aeroportul pentru cel de-al zecelea și ultimul capitol al viziunii propuse pentru președinția Consiliului Județean. Aeroportul este cel mai amplu proiect pe care îl gestionează în prezent CJ Brașov. Totodată aeroportul este și proiectul în care eu, atât ca deputat cât și ca cetățean al Brașovului, am investit enorm de multă energie în ultimii patru ani. E un proiect pe care l-am considerat absolut crucial pentru dezvoltarea Brașovului încă de cu mult timp înainte de a intra în politică, este un proiect pentru a cărui dezvoltare am utilizat absolut fiecare instrument instituțional pe care l-am avut la dispoziție ca deputat și pentru care am scris adunat sute de pagini de pledoarii și explicații. E un proiect pentru care am contactat fiecare instituție locală, centrală sau europeană relevantă, de la primării din județ până la autoritatea aeronautică europeană, și pentru care am scris proiect de lege dedicat și depus nenumărate alte amendamente legislative. 

E un proiect pe care l-am considerat și l-am tratat tot timpul ca fiind dincolo de orice dispută politică. E un proiect la a cărui dezvoltare am orgoliul că am contribuit din plin, influențand atât parcursul său birocratic cât și componenta critică de finanțare. E un proiect pentru care n-am precupețit nici un efort de a ajuta autoritățile locale chiar dacă autoritățile locale mi-au ignorat frecvent sfatul și expertiza. E un proiect în care m-am implicat nu doar cu determinarea politicianului și cetățeanului dar si cu entuziasmul pasionatului de aviație. E un proiect la a cărui finalizare visez cu ochii deschiși de ani de zile dar pentru care încă mă tem că vom mai avea mult de așteptat. 

Iar acesta este și unul din motivele principale pentru care am intrat în această cursă electorală. Pentru că nu vreau să trăim a mia oară noi brașovenii iluzia ieșirii la liman cu două-trei săptămâni înainte de alegeri numai pentru a ne trezi apoi că a fost încă o fantezie și mai avem de așteptat alți patru ani până la finalizarea finalizării. Da, aeroportul Brașov este azi mai aproape de finalizare decât a fost vreodată. Nu, aeroportul Brașov nu va fi finalizat nici anul acesta nici anul viitor, iar dacă nu ne calculăm bine pașii următori riscăm să ne prindă și 2024 fără el funcțional. Fiindcă vreau sa fiu limpede și voi repeta ceea ce am mai spus deja public în mai multe rânduri: aeroportul Brașov nu va fi “finalizat” in ziua in care se taie panglica la terminal, sau mai  aterizează vreun avion de agrement pe pista inaugurată acum 5-6 ani. Aeroportul va fi finalizat în ziua in care prima cursă regulată de pasageri va ateriza la Ghimbav. 

Din păcate ziua aceea e mai departe de cât ar dori intensa propagandă electorală curentă să vă facă să credeți. Și asta fiindcă terminalul e doar o bucățică, foarte importantă ce-i drept, dintr-un puzzle care încă este incomplet. Și ca să fiu cât se poate de fair voi zice următoarele: am spus încă din februarie 2019 că voi fi primul care îi va strânge mâna lui Adrian Vestea dacă aeroportul va fi finalizat in 2020 așa cum a promis de nenumărate ori. E limpede azi că finalizarea in 2020 iese din discuție, dar probabil ne vom strânge mâinile la finalul lui septembrie așa cum se cuvine între candidați la finalul unei competiții electorale. Adrian Vestea are meritul de a fi pus in mișcare o serie de procese importante pentru finalizarea aeroportului, însă din păcate înclinația sa către scurtături administrative și combinatii politice riscă atât să împingă punerea lui in funcțiune până prin 2024 sau chiar mai târziu cât și să arunce județul în serioase dificultăți financiare începând de anul viitor. 

Scurtătura administrativă de care vorbesc este decizia, extrem de riscantă, de a nu construi turn fizic de control și a paria totul pe soluția turnului virtual. Combinația politică de care vorbesc e decizia CJ-ului de a construi singur aeroportul și a-l pasa apoi în concesiune. Dificultățile financiare vor veni dintr-o combinație a celor de mai sus dar mai ales din decizia de a construi un terminal aproape de două ori mai mare decât ceea ce ar fi fost necesar la Brașov în primă fază. Despre toate aceste decizii am avertizat public și din timp Consiliul Județean pe parcursul ultimilor ani. Fiecare dintre aceste decizii mai are un întreg ping-pong procedural în spate dar nu vă voi plictisi acum cu toate detaliile. 

Ce e cert este că astăzi, la jumatate de an de la izbucnirea crizei coronavirus, ne găsim într-un context aviatic global fundamental schimbat. Nimeni nu putea să prevadă pandemia, însă cocktail-ul de riscuri mari asumate excesiv de senin la Brașov ne-a adus azi într-o situație foarte delicată. Raportul de forțe între companiile aeriene și aeroporturi era oricum puternic disproporționat și înainte de pandemie. Acum însă negocierile vor fi în genunchi fiindcă aeroporturi mari și zdravene din Europa plâng după trafic. Pentru un nou-venit ca Brașovul, care trebuie mai întâi sa-si demonstreze capacitatea de a genera trafic, să mai aibă și pana fistichie cu turnul virtual in frunte va fi un handicap foarte serios. Concesiunea de asemenea e un vis îndepărtat în condițiile în care vasta majoritate a operatorilor aeroportuari din lumea asta se zbat să își asigure supraviețuirea și pofta lor pentru expansiune va fi limitată cel puțin câțiva ani. În plus suma nenecesar de mare investită în terminal limitează și spațiul de manevră financiar pe mai departe, atât pentru aeroport cât și pentru județ în ansamblu. 

Există însă și raze de soare pentru Brașov în tabloul sumbru al aviației comerciale post-covid. Pe de o parte e o mare probabilitate că regulile europene super-stringente privind sprijinul financiar de stat către aeroporturi vor fi relaxate, sau cel puțin amânate o vreme. Pachete financiare de criză deja au fost adoptate in diverse țări, inclusiv România, iar pe măsură ce apele se vor limpezi în industrie va urma cu siguranță o amplă dezbatere privind supraviețuirea întregului sector aviatic european. Pe de altă parte, întâmplarea face ca principala linie aeriană a Europei de Est, Wizzair, să fie unul dintre câștigătorii relativi ai dezastrului din aviația comercială europeană. Wizz a intrat in criză cu două mari avantaje, o poziție pe cash mult mai bună decât majoritatea competitorilor sai și expunere zero pe fiasco-ul global numit B737-MAX. Asta i-a permis ca inclusiv în condiții de maximă criză să intre pe piețe noi, inclusiv in România, iar expansiunea agresivă anunțată pentru Bacău toamna asta poate reprezenta un semn bun și pentru Brașov. 

CJ Brașov prin regia autonomă înființată trebuie să confirme urgent că liniile aeriene sunt dispuse sa aterizeze aici dirijate dintr-un turn virtual, fiindcă informațiile mele sunt că au ezitări serioase. Trebuie de asemenea să fie pregătit să își asume direct managementul operațional pentru cel puțin primii 3-5 ani de activitate. Probabilitatea de a-l concesiona decent în climatul actual este redusă. Construcția turnului fizic poate dura alți 2-3 ani. Viabilitatea activităților comerciale din cadrul terminalului va fi redusă câtă vreme virusul încă circulă. CJ Brașov are nevoie să ia decizii mature și rapide, iar dincolo de pozele lucioase cu șantierul terminalului stă o provocare de management uriașă pe mai departe. 

Consum aviație comercială pe pâine de când eram student chiar daca nu am activat niciodată propriu-zis în industrie. Urmăresc îndeaproape evoluția aeroporturilor românești de la mijlocul anilor 2000 și știu destul de bine cum au trecut și prin criza precedentă. Aeroportul Brașov poate fi un real succes și declic-ul care să așeze intregul județ pe o altă traiectorie de dezvoltare. Mai mult decât atât poate să inchege, atât economic cât și socio-cultural întreaga regiune Brașov-Covasna-Harghita. Depinde însă de deciziile pe care le vom lua în următoarele 6-12 luni dacă il vom vedea cu adevărat pus în funcțiune sau ne vom trezi c-un nou muzeu al infrastructurii irosite cum au mai fost destule altele in ultimii douăzeci de ani in România. E încă unul, și poate cel mai important, din motivele pentru care candidez la președinția Consiliului Județean Brașov!

Mai multe amanunte pe www.tudorbenga.ro

#TudorBengPreşedinteCJ #USRPLUS #BraşovSustenabil

Cod AEP21200251

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Ultimele Articole

Luado Chocolate deschide, săptămâna viitoare, un magazin în Coresi Shopping Resort în urma unei investiții de 30.000 de euro
Luado Chocolate va deschide săptămâna viitoare cel de-al treilea magazin propriu. După locațiile din Poarta Schei nr.2 și cea din
Prioritățile CJ Covasna: Legarea județului de Aeroportul de la Ghimbav și Autostrada Brașov – Bacău
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, are planuri mari după ce a câștigat al patrulea mandat. Acesta a anunțat
Pasajul Fartec este, deocamdată, tot la stadiul de „ridicare” a primului tronson din cele patru. Lucrare era programată, inițial, acum
Primul tronson din cele patru ale Pasajului Fartec ar fi trebuit predat „la cheie” acum mai bine de-o lună. Cum
Proiectarea parcării subterane din Centrul Civic, scoasă la licitație. Costul documentațiilor și al studiilor, estimat la 1,36 milioane de lei
Primăria Brașov face demersuri tehnice în vederea amenajării unei parcări subterane sub o parte a parcului din Centrul Civic. Proiectul
Aproape 100.000 de lei pentru asigurarea bunurilor de pe domeniul schiabil din Poiana Brașov
Primăria Brașov vrea să încheie o nouă poliță de asigurare pentru toate bunurile de pe domeniul schibail din Poiana Brașov,
Spațiu de co-working de 1.300 mp în Cartier Coresi
Ceetrus, dezvoltatorul Cartier Coresi – cel mai amplu proiect de regenerare urbană a României, a inaugurat un spațiu de co-working,
29 de brașoveni, internați la Terapie Intensivă. Alți 6.769 de pacienți au fost declarați vindecați
Instituția Prefectului informează că, potrivit datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică privind COVID-19 în județul Brașov se
COVID-19: 97 de cazuri noi depistate la Brașov/ 3.855 de cazuri noi raportate la nivel național
Alte 3.855 de noi cazuri de coronavirus au fost raportate în ultimele 24 de ore în România. Bilanțul COVID-19 în
VIDEO Peste 400 de amenzi aplicate, ieri, de polițiști și jandarmi pentru nepurtarea măștilor în spațiile publice
În ultimele 24 de ore, sub autoritatea Instituției Prefectului, au fost desfășurate noi acțiuni de verificare a respectării măsurilor impuse
De mâine, ne întoarcem la starea de urgență: Municipiul Brașov a ajuns la o incidență COVID-19 de 2,99 la mia
Municipiul Brașov a ajuns astăzi, potrivit datelor Direcției de Sănpătate Publică, la o incidență cumulată a transmiterii COVID-19 la mia
Guvernul analizează reintroducerea restricțiilor de circulație pe timp de noapte, cu scopul limitării răspândirii epidemiei de SARS-CoV-2
Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, că este în evaluare o eventuală măsură de restricţionare a circulaţiei pe timp de
În ultimele trei zile, 16 brașoveni au fost uciși de complicațiile COVID-19. Alți 524 de pacienți au fost declarați vindecați
Instituția Prefectului informează că, potrivit datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică privind COVID-19 în județul Brașov se
COVID-19: 114 cazuri noi au fost depistate la Brașov, numărul îmbolnăvirilor urcând la 8.580/ În țară au fost raportate 4.761
Până astăzi, 24 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 205.793 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID
Polițiștii și jandarmii au dat, și ieri, aproape 300 de amenzi pentru lipsa măștilor în spații publice și au întocmit
Echipe mixte formate din polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, polițiști locali, jandarmi, sub autoritatea Instituției Prefectului, au
Municipiul Brașov se apropie tot mai mult de scenariul roșu: incidență de 2,92 la mie
Direcția de Sănătate Publică a făcut publică incidența cumulată COVID-19 pe ultimele 14 zile. Județul Brașov a ajuns la un
De luni, și Colegiul Național „Andrei Șaguna” intră în online. Au fost confirmate 3 cazuri de COVID-19
3 cazuri de infectare cu Covid au fost confirmate, la Colegiul Național „Andrei Șaguna”, al treilea rezultat venind chiar astăzi.
Brățările de panică, utilizate în peste 500 de situații de urgență de către vârstnicii brașoveni. Direcția Socială continuă distribuția kit-urilor
Direcția de Asistență Socială Brașov continuă distribuirea kit-urilor în cadrul proiectului „Bunicii în siguranță – Sistem de teleasistență” către persoanele
Polițiștii și jandarmii au dat, din nou, peste 300 de amenzi pentru nepurtarea măștii în locuri publice și au întocmit
În ultimele 24 de ore, sub autoritatea Instituției Prefectului Județului Brașov, au fost desfășurate noi acțiuni de verificare a respectării
Tinerii care i-au șutit cardul unui făgărășean au fost prinși, după ce imaginile surprinse de o cameră de suraveghere au
În urma publicării în mass-media a imaginilor surprinse de o cameră de supraveghere cu doi tineri care au furat cardul
Școala 11 trece la lecții exclusiv online timp de două săptămâni
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov a adoptat astăzi o hotărțre, prin care Școala Gimnazială nr.11 „Ștefan Octavian Iosif”