Programul lui Tudor Benga, candidat al Alianței USR PLUS la președinția Consiliului județean Brașov:
Perspective economice pentru Brașov
O discuție serioasă despre strategia economică pentru județul Brașov trebuie să pornească de la baza economică existentă. Și așa cum v-am mai spus și o voi tot repeta, dat fiind că locurile de muncă vor fi prioritate zero pentru mine în perioada ce va urma, aș vrea să pornim această discuție de la structura curentă a ocupării forței de muncă din județ. Fiindcă această structură reflectă de fapt punctele noastre tari și cele slabe și ne dau o idee despre direcțiile în care ar trebui să acționăm pentru a îmbunătăți perspectivele economice ale Brașovului.
Mai bine de un sfert dintre contractele de muncă active in județ la data de 1 iulie 2020, mai precis 61.860 din totalul de 226.625 sunt in industria prelucratoare. Circa 30.000 sunt în comerț. Vreo 21.000 sunt in transport și depozitare. 17.500 în construcții. 10.500 în hoteluri și restaurante. Administrația publică și apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială reunesc circa 40.000 de contracte de muncă și vă voi explica de ce le-am pus la grămadă. Trei ramuri, numite cam lemnos activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative și servicii suport, și informații și comunicații reunesc împreună cam 23.000 de contracte de muncă. 5000 de contracte sunt înregistrate oficial in domeniul agricultură și silvicultură. Aceste 8 căldari pe care vi le-am detaliat aici reunesc peste 90% din contractele de muncă din județ.
Am folosit împărțirea de mai sus fiindcă o consider un bun punct de plecare intr-o analiză a perspectivelor economice ale județului. Si voi face încă o împărțire necesară discuției noastre dar cu care probabil nu veți fi toți de acord: cinci din cele opt ramuri menționate sunt generatoare directe de valoare adăugată. Două dintre ele, comerțul și construcțiile, sunt foarte sensibile la evoluția celorlalte, iar ultima, sectorul public, depinde direct de taxele și impozitele produse de celelalte șapte. E imposibil să susții un sector public semnificativ dacă sectorul privat nu generează activitate economică și implicit încasări din taxe și impozite. Și e foarte greu să ai un comerț înfloritor și un sector al construcțiilor dinamic dacă nu ai o bază de locuri de muncă bine plătite în primele cinci care să-ți genereze puterea de cumpărare necesară pentru consum.
De aceea voi vorbi preponderent azi despre primele cinci sectoare ca fiind baza economică pentru prosperitatea actuală și viitoare a Brașovului. Există însă și nuanțe despre celelalte: un program de mari lucrări de infrastructură publică ar putea transforma construcțiile într-un motor economic de sine stătător în județ, și voi detalia subiectul in capitolul infrastructură. Sectorul public la rândul său poate influența traiectoria în sus sau jos, și nu degeaba eu insist pe nevoia Brașovului de a crește atât ca centru universitar cât și ca pol medical regional, și voi reveni asupra subiectului la capitolul educație din program. Și ultimul, dar nici pe departe cel din urmă, sectorul economiei verzi poate ajunge într-o zi să le surclaseze pe toate celalte, în contextul in care la nivel european întreaga paradigmă se schimbă in această direcție și sute de miliarde de euro sunt puse la bătaie de UE într-acolo.
Până acolo însă Brașovul a trăit și trăiește din industrie, logistică, IT & BPO și turism. Brașovul a trăit și trăiește de douăzeci de ani din sectorul privat. Investițiile străine au fost cheie în prosperitatea Brașovului dar antreprenoriatul local a contribuit semnificativ de asemenea iar capitalul românesc are nevoie de sprijin. Baza industrială, în primul rând la nivel de resursă umană, trebuie consolidată și sprijinită să progreseze către produse cu valoare adăugată și aport tehnologic cât mai ridicat. Logistica are un avantaj natural din poziția centrala a Brașovului in țară însă faptul că am fost ocoliți de marile coridoare de transport riscă să ne lase în urmă. IT-ul și BPO-ul au pus bazele unei clase de mijloc tânără și mobilă însă absența aeroportului și fluxul mai restrâns de absolvenți universitari ne-au menținut in urma Clujului, Iașului sau Timișoarei. Despre turism am vorbit deja in detaliu in capitolul trecut al programului așa că nu insist însă fac o precizare: agricultura bio și turismul eco merg mână în mână iar un brand turistic puternic se construiește adesea și pe calitatea recunoscută a produselor locale. Este un cerc virtuos pornit deja în instanțe individuale dar pe care trebuie să îl transformăm în efort instituționalizat la nivel de județ.
Rolul Consiliului Județean într-o strategie economică coerentă este în primul rând să aducă laolaltă resurse publice pentru a facilita sectorului privat dezvoltarea în aceste direcții cheie. CJ-ul poate și trebuie să fie primul facilitator în cazul oricărei investiții industriale de anvergură: de la reglementări și avize, la teren disponibil, la infrastructura de utilități și cea de transport, chiar dacă CJ-ul nu este nicăieri autoritatea publică direct competentă poate sprijini investitorul în a naviga optim parcursul birocratic. Și acesta este și rolul unui departament dedicat de tip “Invest Brașov” al cărui scop să fie căutarea permanentă de posibile investiții în facilități de producție și asistarea lor până la punerea in functiune.
Platformele logistice au nevoie de sprijin similar. Iar odată cu finalizarea aeroportului de la Ghimbav și cu posibila construcție a intermodalului de la Feldioara dimensiunea și complexitatea lor va crește. Și unitățile industriale, și platformele logistice, și centrele de IT si BPO au nevoie de personal calificat. Și deși Consiliul Județean nu administrează unități de învățământ, nimic nu il oprește să direcționeze resurse către programe de recalificare și către colaborări punctuale cu unități de învățământ. Aici este un punct major de sprijin pe care CJ-ul îl poate oferi. Dincolo de rolul său tradițional în zona de infrastructură județeana Consiliul Județean poate și trebuie să se transforme într-un partener al mediului de afaceri care să ghideze investițiile din domenii cheie prin hățișul birocratic, care să construiască o reputație de mediu investițional propice Brașovului, și care să sprijine activ calificarea forței de muncă.
În calitate de președinte CJ vreau să implementez viziunea descrisă mai sus. Vin din sectorul privat și mă voi întoarce în sectorul privat după ce voi termina cu politica. Gândesc antreprenorial, îmi este natural să mă pun în papucii companiilor private, și vreau să construim la Brașov un mediu de business cât mai propice. Cred că Brașovul are mari oportunități de dezvoltare pe verticalele descrise mai sus, chiar și in context covid19, și cred că rolul autorității publice este acela de a crea un cadru cât mai favorabil. Candidez la președinția CJ fiindcă vreau ca Brașovul să își atingă întregul potențial și am convingerea că deși criza coronavirus vine cu mari provocări aduce totodată și oportunități solide de dezvoltare pe mai departe.
Transparentizarea activității primăriilor și a Consiliului Județean
Transparența și deschiderea față de cetățeni au fost pentru mine și rămân piatră de temelie pentru o politică cu adevărat altfel. M-am luptat pentru ele in Parlament, mi le-am asumat în totalitate în activitatea cabinetului meu parlamentar, și am făcut constant demersuri atât la nivel central cât și local pentru transparentizarea activității tuturor instituțiilor statului. Intenționez să continui în exact același spirit și pe mai departe și îmi propun, împreună cu colegii mei candidați din Alianța USR PLUS, să transformăm Brașovul în cel mai transparent și accesibil județ din țară.
Pandemia și starea de urgență ne-au adus provocări suplimentare în acest proces. Distanțarea și mutarea online a numeroase activități, inclusiv ședințele consiliilor locale, au făcut ca accesul cetățenilor la procesul decizional al aleșilor lor să se restrângă. Este o situație temporară la care a trebuit să ne ajustăm cu toții însă trebuie să ne asigurăm că această conjunctură nu încetinește procesul absolut necesar de deschidere sau chiar mai rău să înceapă să îl inverseze.
De aceea in urmă cu mai bine de o lună, spre finalul stării de urgență, am început să trimit primăriilor din județ o serie de adrese cerând informații despre transmiterea și înregistrarea ședințelor de consiliu local. Am vrut să văd în ce măsură autoritățile fac eforturi de deschidere față de cetățeni și în ce măsură au infrastructura necesară. Foarte puține primării mi-au confirmat transmiterea online a ședințelor. Mulți mi-au spus că sunt înregistrate și pot fi accesate la cerere. Nu puțini mi-au spus că nu au mijloacele tehnice necesare.
Este imperios necesar să schimbăm această stare de fapt cât mai degrabă. Accesul liber al cetățenilor la ședințele de CL este printre cele mai importante drepturi și metode de participare civică pe care trebuie să le asigurăm brașovenilor. Buna administrare la nivel local începe cu posibilitatea cetățenilor de a monitoriza activitatea aleșilor locali și de a lua parte la deciziile pe care aceștia le iau in numele lor. Și de aceea trebuie sa ne asigurăm că acest drept nu este îngrădit în nici un fel, nici măcar în vremuri de pandemie.
Respectul față de contribuabil și față de taxele plătite din munca lor provine din:
-Ședințe locale anunțate din timp – meteahna sedințelor de îndată la care consilierii sunt chemați pe nepusă masă trebuie să înceteze.
-Proiectele de hotărâre trebuie publicate cu cel puțin 3 zile împreună cu nota de fundamentare.
-Ședințele consiliului trebuie programate la ore accesibile cetățenilor pe care îi reprezentăm.
În timpul situației de urgență precum și a stării de alertă ședințele trebuie transmise on-line – iar pentru acest lucru nu e nevoie de mai mult decat un telefon cu conexiune la internet.
Este atât de simplu și este în primul rând o chestiune de voință politică. Așa că spune-ne și tu în ce măsură ai acces azi la ședințele de CL din localitatea ta! Și hai să ne asigurăm împreună că până anul viitor brașovenii din întreg județul vor putea lua parte oricând la dezbaterile și deciziile pe care aleșii locali le iau în numele cetățenilor!
Locurile de muncă – prioritatea zero pentru depășirea crizei COVID-19 în Brașov
Locurile de muncă vor fi una din principalele mele priorități în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov. Deși până acum 4-5 luni Brașovul părea să aibă fix problema opusă, adică o lipsă tot mai acută de forță de muncă, criza coronavirus a răsturnat cu totul lucrurile și ordinea priorităților. Și de aceea unul dintre subiectele pe care îmi voi concentra atenția va fi exact securizarea a cât mai multe job-uri la nivel de judet, atât prin proptirea pe cât posibil a celor existente cât și prin crearea de job-uri noi pentru a le înlocui pe cele care se vor pierde.
Perspectiva nu e deloc roz. Sectoare foarte importante din economia Brașovului sunt afectate de pandemie și repercusiunile ei iar industriile cu cel mai mare număr de angajați precum horeca, automotive, și chiar și IT-ul sau BPO-ul, dau semne, în grade diferite, că vor fi nevoite să se ajusteze noii realități covid19. Industria aeronautică, care are o lungă și importantă tradiție la noi, trăiește chiar zilele acestea spectrul impactului masiv anunțat de Airbus la nivel global.
Există și un revers pozitiv al medaliei și anume potențiale oportunități pentru multe din aceste sectoare. Horeca va suferi din lipsa turiștilor străini însă Brașovul este foarte bine poziționat pentru a atrage un flux crescut de turiști români în contextul in care mulți dintre aceștia vor renunța temporar la sejururile externe. Industria va suferi pierderi generate de scăderile generale de comenzi la nivel global. Însă România si Estul Europei în general au o șansă să atragă facilități de producție din Asia ce se vor reloca mai aproape de piețele de desfacere și companiile-mama. BPO-ul românesc are șansa de a atrage noi investiții în contextul in care lățimea bună de bandă acasă permite lucrul de la distanță mult mai facil decât în alte centre majore BPO precum Filipine sau India.
Dar pentru toate acestea e nevoie de implicare și perseverență din partea autorităților publice. La nivel central programul îndelung promis de kurzarbeit întârzie iar IMM Invest se dovedește pentru foarte mulți doar o gogoașă. La nivel local administrația se dovedește incapabilă să construiască o strategie turistică coerentă sau să ia minimul de măsuri necesare sa convingă turistul că Brașovul este o destinație sigură în context covid19. Customer service-ul public oferit angajatorilor rămâne deficitar în contextul în care servicii de bază, precum transportul angajaților către fabrici, ajunge de multe ori tot în cârca companiilor în lipsa unui transport public suficient de bine organizat.
Din postura de presedinte al Consiliului Județean intenționez să aloc resurse dedicate acestor subiecte. Brașovul trebuie să curteze activ companiile cu planuri de relocare din Asia și să organizeze un punct unic de servisare al tuturor angajatorilor industriali în raport cu administrația publică. Consiliul Județean este de asemenea responsabil de promovarea integrată a Brașovului ca destinație turistică și are un rol central în a construi un produs turistic care să meargă dincolo de turismul de weekend și in direcția diversificarii suficiente cât să poți ține turistul in județ 7 sau 10 zile atât vara cât și iarna. Antreprenorii pot face multe de unii singuri dar nu pot suplini rolul integrator al autorității județene atât în dezvoltarea produsului turustic brașovean cât și in promovarea lui în țară și afară.
Brașovul va ieși cu bine sau nu din criza covid19 nu doar în funcție de cum gestionam criza sanitară, ci și în funcție de cum menținem rotițele economice în mișcare. Există multiple amenințări însă există și oportunități. De aceea locurile de muncă vor fi una din principalele mele priorități la CJ. Iar pentru asta trebuie să ne asigurăm că sectoarele economice cheie ale Brașovului primesc tot sprijinul posibil în perioada următoare și că atât angajatorii existenți cât și cei noi ce pot fi atrași se pot baza pe suportul complet al autorității publice. Aici mi-a fost gândul de la începutul crizei, aici îmi va fi focusul din prima zi de mandat.
Mai multe amanunte pe www.tudorbenga.ro
#TudorBengPreşedinteCJ #USRPLUS #BraşovSustenabil
Cod AEP21200251
