Opinii, Stiri Brasov

Scrisoare către părinții din Brașov: opriți exodul tinerilor, aduceți viitorul acasă!

Servus Brașov, salutări de la un brașovean care trăiește de peste zece ani în Cluj și Maramureș.

Mulțumesc tuturor brașovenilor care aveți răbdarea și curiozitatea să citiți acest text. M-am gândit să vă scriu, fiindcă este un moment important pentru orașul nostru și împreună putem să facem ca acest moment să schimbe lucrurile în bine.

M-am născut la Brașov în 1973 și, până în anul 2010, cu mici întreruperi, am trăit frumos, fericit și bine în Brașov. Părinții mei locuiesc în Brașov, au azi amândoi peste 70 de ani și sunt ingineri pensionari care au muncit, toată viața lor, la uzina de autocamioane Roman.

Familia noastră seamănă foarte mult cu familiile altor mii, poate zeci de mii de brașoveni. Părinții mei sunt oameni simpli, prima generație cu facultate, veniți la Brașov în tinerețe (tata, mătușa și bunicii din partea lor din Codlea, mama și bunicii din partea ei de lângă Rupea și din Alba), aduși de industrializare, de șansa de a construi primele camioane românești, atrași de dezvoltarea noilor cartiere de blocuri ale orașului și de promisiunea unei vieți mai bune și mai ușoare decât la țară.

Noi suntem trei frați și doar unul dintre noi mai locuiește la Brașov. De fapt, doar muncește la Brașov, că de locuit locuiește la Ghimbav. Doar acolo a găsit un loc bun și frumos pentru familia lui, în urma marii lăcomii imobiliare care a transformat cartierele noi ale Brașovului într-o colonie penitenciară cu blocuri înghesuite criminal, fără pic de aer și spațiu verde.

Brașovul își pierde constant tinerii și energia

Eu am plecat din 2010, către Baia Mare și apoi Cluj, fiindcă am simțit că orașul nu îmi mai oferea nicio șansă de a crește, profesional. Celălalt frate al nostru este informatician, de multă vreme cetățean german, a început facultatea la Brașov, a terminat-o în Germania și acum trăiește în Elveția.

La fel ca mine și fratele meu elvețian, sunt mii, poate zeci de mii de tineri brașoveni, absolvenți de licee bune și facultăți de calitate, care locuim și muncim în alte părți ale țării sau ale lumii. Din generația mea, de 150 de absolvenți din 1992 de la Liceul de Informatică (acum Colegiul ”Grigore Moisil”), mai puțin de un sfert trăiesc azi la Brașov.

Încă de atunci, din 1992, orașul are prostul obicei de a pierde cel mai bun sânge al său.

Cei mai buni absolvenți de liceu, din anii 90 până azi, părăsesc orașul, fiindcă facultățile din București, Cluj sau străinătate sunt pentru ei o opțiune mult mai valoroasă și atrăgătoare. Dar, după terminarea facultății, foarte puțini se întorc acasă.

În fiecare an, de câteva decenii, Brașovul pierde sute, poate mii de oameni tineri, extraordinar de inteligenți și harnici, care pleacă la studii sau la muncă spre alte zări. Și nu se mai întorc decât puțini.

”Sporul populației”, cum spun sociologii, este negativ. Adică nu sporește nimic, ci se pierd oameni, vieți, energii, creiere, relații, familii.

Dar mai ales se pierde șansa unei dezvoltări economice și sociale pe care Clujul, Timișoara, Sibiul sau Oradea o simt și o valorifică deja de aproape 10 ani.

Această hemoragie sinistră a sufletelor tinere ale orașului rupe în bucăți familiile, înnegurează sufletele părinților, doare rău pe fiecare dintre cei plecați și face ca nepoții să își vadă bunicii doar pe internet sau în vacanțe.

De zeci de ani, Brașovul este doar o amărâtă de fabrică de creiere valoroase pentru alții.

Alte orașe din țară sau din lume știu și pot să atragă mințile strălucite și brațele harnice ale Brașovului, pe când sub Tâmpa înfloresc mai ales infractorii și analfabeții, betoanele unor afaceri imobiliare cel mai adesea ilegale și fabricile care plătesc slab și oferă mai ales munci care în curând vor fi făcute de roboți.

Mulți ar vrea să se întoarcă, dar la ce și pentru ce?

Credeți că nu ne-am întrebat de sute sau mii de ori cum ar fi să ne întoarcem acasă? Oh, sigur că ne-am gândit la asta. De sute de ori, de mii de ori ne-am gândit cu toții cât de bine și de frumos ar fi să putem fi din nou împreună cu ai noștri, cu prietenii din copilărie, cu colegii de liceu, cu locurile și amintirile faine din adolescență?

Dar la ce să venim? Ce o să putem munci acolo? O să ne putem găsi un loc bun de muncă, un loc bun de casă, un loc bun pentru copiii noștri? Ce ne oferă nouă acel oraș?

Vom găsi acolo viața unui oraș viu, vibrant, conectat cu lumea? Vom putea să ne facem meseria cu pasiune și cu performanță, așa cum o fac, mulți dintre noi, în cele mai puternice și renumite companii din lume?

Vom avea șansa de a face, la Brașov, ce facem azi în companii performante din Cluj, din Timișoara, din Viena, Londra, Dublin sau Berlin? Greu de crezut sau doar prin noroc, dar rar, dureros de rar.

Vom putea să ne bucurăm la Brașov de școli și facultăți bune pentru copiii noștri, de spitale moderne, de conexiuni aeriene imediate cu Europa, de festivaluri, de teatre, de spectacole sportive, de o viață socială intensă și care promovează valorile, ideile moderne, progresul, tehnologiile noi, creativitatea, inovația și educația informală, contemporană?

Ce ne propune azi Brașovul și nu ne convinge?

Păi hai să o luăm pe rând, să vedem cum stăm:

  • În educație, avem licee foarte bune, dar o universitate dominată de politruci și ”doctori” fabricați pe rețeta lui Ponta, care a fost cândva respectată și care azi băltește în anonimat, neapărând în niciun top mondial credibil, așa cum reușesc an de an universitățile din Cluj, Timișoara sau București.

  • În sănătate, cel mai bun spital din Brașov e la Cluj sau Viena. Iar mâncarea din spitale, produsă de 20 de ani de un membru al partidului lui Ponta dar tovarăș de încredere al tradiționalei găști politice locale, a devenit subiect de anchetă abia după ce bolovanul de la Protecția Consumatorilor, ajuns pacient cu COVID, a descoperit ce mizerie i se pune în farfurie.

  • În cultură, teatrul de la Brașov este un faliment dramatic condus de tot soiul de servitoare care au grijă să schimbe numele spectacolelor, ca să nu îl deranjeze pe edil. Măcinată de corupție, impostură și scandaluri, cultura Brașovului e superbă, dar moartă cu desăvârșire. Chiar și cei mai buni graficieni, care pot lucra și online, s-au mutat la Cluj. Iar cel mai mare eveniment cultural este o șușă ruginită care nu contează pentru nimeni, la care nu mai vine și nu se mai uită nici naiba, dar din care se îmbogățesc bugetarii din TVR și mafia personală a edilului.

  • În sport, clica de infractori și incompetenți care domină orașul de peste 20 de ani a reușit să distrugă toate cluburile cu tradiție și echipele cu palmares, transformând terenurile de sport în magazine Lidl și Kaufland sau în betoane numite cartiere. Sportul brașovean înseamnă azi doar corupție, deturnări de fonduri publice și afaceri imobiliare care put a pușcărie. Și promisiuni ale edilului, care de 15 ani tot face un stadion și o sală polivalentă, dar de fapt terenul respectiv este folosit doar la o beție uriașă, numită balcanic Oktoberfest, cu bere proastă și mici dubioși. Deh, atâta cultură și sport înțelege să ne ofere edilul.

  • În privința mediului, avem cel mai binecuvântat oraș din țară, dar cu cel mai împuțit aer, grație afacerilor cu gunoi ale mafiei salubrității, dar și din cauza poluării cu formaldehidă și alte chimicale de la fabricile cu certificări dubioase și verificări inexistente, care au crescut ca o ciupercă nucleară sub protecția mafiei politice care vămuiește orașul.

  • În privința turismului, treaba s-a rezolvat odată cu autostrada spre București inaugurată de PNL+PSD încă din anul 2012 (amintiți-vă de promisiunile USL) și cu aeroportul pe care Scripcaru și Căncescu l-au tot construit câteva mandate. Vă amintesc că, după spusele celor doi, prima inaugurare era programată în 2008.
    Chiar și azi aeroportul este mai mult un subiect de propagandă: 1000 de metri pătrați de betoane și o pistă pe care lasă oile căcăreze nu reprezintă un aeroport. Aeroport este chestia aia de unde pleacă și vin 20-30 de zboruri internaționale zilnic, dinspre și către Europa occidentală, aducând turiști, afaceri și investiții, nu două avioane charter care cară banii brașovenilor spre vacanțe în Grecia sau Antalia. Mai sunt cel puțin două-trei mandate până acolo, dacă vă mai lăsați mult păcăliți de cei care au confiscat orașul.

Să ne oprim aici, că ați înțeles ideea de ansamblu.

Cine conduce azi Brașovul și nu ne convinge să revenim?

Suntem, cei mai mulți dintre noi, cei plecați din Brașov, oameni respectați și puternici, valoroși profesional, remarcați de companiile mari și de comunitățile unde trăim, parte a elitei profesionale și culturale a noilor noastre domicilii.

Ne poate primi Brașovul în elita sa? Care este azi elita Brașovului? Am vrea noi să facem parte din acea elită? Cine sunt astăzi oamenii de vază ai orașului? Cu cine ne-ar propune azi Brașovul să ne asociem imaginea, cariera, viitorul? Cine stabilește încotro merg lucrurile, astăzi, la Brașov?

Hai să ne uităm la marile personalități ale orașului, la numele cel mai vehiculate în spațiul public: în afară de deținuții, cercetații penal și inculpații Căncescu, Niță, Neculaie, Tartagă, Adam, Hogea și Scripcaru, putem regăsi și în eșalonul al doilea al vieții publice tot soiul de borfași, analfabeți și mafioți.

Precum cel care este consilier județean, face afaceri pe banii publici ai județului, deține o televiziune de șantaj, dă foc autoturismelor altor mafioți care nu îi plătesc camăta, dar e în timpul liber și lider de clan interlop care sparge bancomate și ia taxe de protecție în toată lumea.

Sau ca acela care, fiind gabor mare pe la județ sau oraș, face cascadorii noaptea cu mașina instituției, după ce a băut doar un păhărel de 3-4 litri de vin.

Sau ca minunatul lider de partid și consilier local care își deschide câte terase vrea mușchiul lui în Piața Sfatului, fără niciun fel de autorizație, fiind chiar păzit și protejat de poliția locală. Și care, în cel mai pur stil mafiot, își trece pe nume propriu afacerile altora, dând și o țeapă grea bugetului statului.

Sau ca acela care a scăpat de pușcărie declarându-se nebun și ascunzându-se pe sub poala nașului, fost ministru de interne, care apoi a cumpărat la un moment dat franciza partidului lui Dan Diaconescu ca să-și trimită în consiliul local niște slugi și să își poată păstra în picioare cotețele de tablă trântite ilegal și fără taxe chiar în centrul orașului, în fața Teatrului.

Sau ca domnișoara care, profitând că tot orașul știe că este o prietenă intimă a violonistului principal din această simfonie a hoției, a pus gheara pe tot ce înseamnă mass-media, publicitate și bugete de comunicare ale economiei gri sau negre a orașului.

Mai vreți? Mai sunt zeci, poate sute de astfel de exemple. Să ne oprim aici, că sigur știți despre cine este vorba și cu siguranță cunoașteți și voi zeci de alte povești și personaje care, din păcate, reprezintă ”elita” Brașovului.

Am discutat, în ultimii zece ani, cu sute de colegi de liceu, colegi de facultate, prieteni, dar și cu antreprenori, profesioniști și persoane din alte categorii sociale despre atractivitatea Brașovului și oportunitatea de a se stabili acolo. ”E prea mare mafia și prea mică șansa de a face ceva acolo dacă nu te dai cu ei”, cam asta este percepția generală.

Actualul primar al Brașovului și-a atins de mult limitele

L-am cunoscut pe actualul primar al Brașovului în 1992. Era un tânăr și harnic activist de partid, care îi căra servieta candidatului FSN la primăria orașului. Nu prea avea nici școală, nici vocabular, dar știa că în politică se poate căpătui, lucru pe care ni l-a și dovedit în cei 29 de ani de carieră de politruc.

Meserie? Ce meserie să aibă? A făcut rost de un carton care îl indică drept absolvent al școlii de tumbe și mersul piticului și gata, ce atâta educație? Iar diploma de Bacalaureat spune lumea că a venit târziu de tot, după ce a devenit influent în politică. Nu știu adevărul, dar la cum se exprimă primarul în limba română pare a fi ceva adevăr în zvonuri.

Cum să poată un astfel de omuleț să înțeleagă la ce e bună o universitate de top? Cum să priceapă el la ce e bună cultura într-un oraș? Cum să înțeleagă la ce folosește un aeroport, căruia i-a pus piedici pe toate căile, vreme de vreo 15 ani?

Cum să vrea el parcuri, când fiecare metru pătrat de blocuri sau malluri îi bagă sute de mii sau milioane de euro în conturi? Cum să facă parcuri, când prietenul cu betoanele și asfaltul trebuie să prospere, spre binele tuturor?

Cum să garanteze el aer curat, când din afacerile cu gunoi mafia locală, construită în jurul aceluiași țăran cu elicopter și firmă de asfaltări, face averi colosale de peste două decenii?

Cum să astupe el găurile uriașe din sistemul de încălzire centralizat, când prin găurile acelea lui îi curg în fiecare an sume fabuloase, care au ajuns și prin dosarele DNA? Cum să vrea el investitori majori, care să valorifice creierele orașului, pentru salarii mari, și nu mușchii oamenilor, pentru lefuri mici, în producție?

Cum să convingă el profesioniștii, creatorii, artiștii, medicii, inventatorii, universitarii buni, dezvoltatorii de tehnologii moderne, inginerii de aviație, chimiștii, biologii sau scriitorii să se stabilească la Brașov?

Cum să îi convingă el pe tinerii care pleacă la căpșuni, construcții sau șters bătrâni la fund în Occident, că un loc de muncă în fabricile orașului le poate garanta că vor putea avea o casă, o mașină, o familie?

Ce viitor le poate propune el unor oameni care sunt și mai harnici, și mai inteligenți, și mai cinstiți decât liota de giboni care reprezintă azi ”elita” Brașovului?

Nu îi putem nega meritele, a reușit să construiască șosele, a conectat cartierele între ele, a fluidizat traficul, a deschis orașul către zonele limitrofe. Orașul e mult mai mare azi, este aparent curat și iluminat.

Dar nu asta este treaba cea mai importantă a unui primar. Treaba unui primar este să asigure calitatea vieții cetățenilor, să aibă o viziune pe termen lung pentru oraș și să garanteze un viitor valoros, atrăgător și în bunăstare pentru cetățenii săi.

Calitatea vieții? Când în oraș pute de îți mută nasul? Când trebuie să dai șpagă ca să bagi copilul la creșă? Când nu poți să circuli cu bicicleta că te calcă mașinile? Când nu ai viață culturală, sportivă, divertsiment și conexiuni rutiere și aeriene cu lumea bună? Când noile cartiere sunt de fapt ghettouri, aglomerări de betoane și mașini între care nu poți respira?

De vreme ce tinerii și cele mai strălucite minți ale orașului pleacă și nu se mai întorc, cred că e foarte limpede că omul ăsta construiește viitor pentru alții, nu pentru cei care îi plătesc salariul, din impozite și taxe. Are chiar și el o fiică, care s-a căsătorit recent, dar nici măcar ea nu mai locuiește la Brașov. Fain viitor i-a construit tăticul edil chiar și ei.

Și mai e ceva: a zis primarul Scripcaru, în ședință publică transmisă pe internet, cam așa: ”cui nu-i place la Brașov să plece!”. Cu alte cuvinte, dacă ne permitem să observăm că Brașovului îi lipsesc tare multe și întrebăm când anume s-ar putea rezolva, ca să revenim acasă, ne spune primarul direct să nu cumva să venim, mai bine stăm pe unde suntem, că nu are nevoie de cârcotași.

Atitudine de țăran parvenit aterizat cu sârma, din comuna Buruienești, județul Neamț: s-a văzut căpătuit la oraș și acum stabilește el cine are voie și cine nu are voie să locuiască și să comenteze în orașul lui.

Ce viitor ne propune Scripcaru?

Ghișe a fost un primar mai bun decât Moruzi. Dar o catastrofă pentru viitorul orașului, care a stat în loc în cei opt ani ai lui Ghișe, ultimii patru dintre ei tocmai fiindcă vicele Scripcaru și cooperativa mafiotă din consiliul local blocau orice inițiativă, doar ca să capete ei toată puterea.

Scripcaru a fost un primar mai bun decât Ghișe. Are deja 20 de ani de când conduce primăria, 20 de ani de când de fapt controlează orașul în cele mai mici detalii. Nimic nu mișcă fără voia și vămuiala lui.

Orașul a crescut o vreme, dar acum băltește în mediocritate și delăsare, fără o viziune de viitor și fără o echipă de lideri competenți care să îl ducă într-acolo.

Principiul lui Peter funcționează perfect în cazul Scripcaru: omul a tot crescut în funcții și putere, până și-a atins limita maximă de incompetență.

A construit un sistem de relații, servitori și decidenți care îl servesc pe el și pe cei din spatele lui, dar nu servesc orașului, oamenilor și viitorului acestora. Dacă îi iei pe rând pe apropiații lui, vezi limpede și repede că toți vorbesc limba română de parcă ar lovi-o cu toporul.

Ia chiar, gândiți-vă un pic: ce propune de fapt Scripcaru pentru viitorul orașului?

Acum patru ani, ne-a promis telegondolă de la gară în Poiană, tunel pe sub Tâmpa, sală polivalentă, stadion nou modern, spital nou performant și o sumedenie de alte fantasmagorii. Din care nu a făcut nimic, absolut nimic.

Care sunt lucrurile cu care crede el că va atrage tinerii harnici și deștepți plecați în alte părți și cu care îi va convinge pe cei care acum sunt încă la școală să își lege viitorul de destinul acestui oraș?

Ce economie va avea orașul peste 5, 10, 20 de ani?

Ce meserii bine plătite vor putea tinerii să practice aici?

Ce ofertă credibilă ne face regimul Scripcaru, în sănătate, educație, transport, salubrizare, mediu, cultură, sport, timp liber, viață civică, spectacole, divertisment?

Alții de lângă noi fac Untold, TIFF și Electric Castle și au echipă de fotbal campioană de trei ani la rând, toate construite de mediul privat doar cu sprijin de la administrația locală, în vreme ce Scripcaru face Cerbul de Aur. Atâta pricepe el despre cultura modernă: un festival de acum 60 de ani.

În sport, trimite prin slugile lui, cu forța, câteva dintre cele mai promițătoare handbaliste ale țării, să se dopeze, desființând astfel echipa după un scandal uriaș de dopaj. Atâta pricepe el despre lumea modernă, despre viața tinerilor, despre cum văd aceștia viitorul, despre cum se construiește serios și sănătos viața unui oraș.

Sub această pojghiță groasă de jeg, mârlănie, manelism și agresivitate care domină azi Brașovul nu are cum să crească nimic bun. Sub această melasă densă nu intră nici lumina soarelui, nici oxigenul de care are o comunitate nevoie pentru a progresa și a deveni atrăgătoare pentru oamenii buni.

Un oraș nu poate să respire și să se dezvolte sănătos dacă tot ce are el mai dubios, mai slab intelectual și mai sărac în caracter ajunge să decidă cum se alocă resursele și cum se construiește viitorul.

Fiindcă tot ce mai este bun în acest oraș pleacă sau, dacă mai rămâne pe aici, este subjugat, sugrumat și batjocorit de atâta mizerie și atâția analfabeți care și-au întins mrejele împuțite în toate punctele de decizie, controlează obsesiv orice mișcare și blochează urgent orice intenție de a mișca cinstit și corect lucrurile.

Un astfel de oraș nu are cum să devină magnet pentru mințile tinere, cărora lumea le este deschisă, care primesc apreciere, încurajare și putere în alte părți, dar simt limpede că nu mai încap în propriul oraș.

Cum să aibă încredere că viitorul lor este garantat, într-un oraș condus de un tip care promitea că repară clădirile, fiindcă aveau fisuri anale?

E vremea să construim cu toții un alt viitor al Brașovului

Tinerii care pleacă din Brașov nu se mai întorc fiindcă nu simt că ar putea să se întoarcă la ceva bun. Nu au încredere că viitorul lor la Brașov este promițător. Nu au sentimentul că ar fi primiți cu brațele deschise, ascultați, respectați și lăsați să dezvolte lucrurile minunate pe care le pot face în alte părți.

Fiecare dintre cei care sunteți părinți, în Brașov, gândiți-vă la copiii voștri, care au plecat deja sau care urmează să plece de lângă voi.

Ce viitor le propune Brașovul acestor copii și juniori? Ce plan are Brașovul cu propriul viitor?

Ce încredere aveți voi în viitorul acelui oraș, știind cum arată, cum se poartă și mai ales cum (nu) gândesc cei care decid lucrurile la Brașov de aproape 30 de ani?

O dată la patru ani, primim șansa de a decide cum ne arată viitorul. De multă vreme, așteptăm cu toții o schimbare în clasa politică de la noi. Vrem cu toții oameni mai cinstiți, mai educați, mai pregătiți, mai deschiși, capabili și dornici să muncească și pentru noi, nu doar pentru ei.

Urmăresc atent Uniunea Salvați România de când a apărut, fiindcă oamenii aceștia au lăsat deoparte meserii frumoase și munci bine plătite, pentru a intra în bătălia urâtă și grea din politică, tocmai pentru a face un pic de curățenie și a oferi un alt model de lider.

Îl cunosc și urmăresc de câțiva ani pe Allen Coliban și am încredere în el. Este un om tânăr, brașovean, șagunist, a făcut două facultăți grele și a dezvoltat carieră, afaceri și proiecte cinstite în mediul privat. Este în politică de patru ani și, în calitate de senator, s-a bătut pentru temele importante ale țării, pentru păduri, pentru aer curat, pentru mediu, pentru sănătate, pentru justiție, pentru legi drepte.

Scripcaru este primarul Brașovului de ieri, care își alungă tinerii și lasă părinții singuri acasă. Allen Coliban este primarul de mâine, tânărul care poate construi Brașovul viitorului, în care tinerii se întorc și rămân, fiindcă acolo se simt cu adevărat acasă și simt că acolo au viitor.

Dacă voi nu o să vă gândiți la viitorul copiilor voștri și al familiilor voastre, nimeni nu o va face.

Dacă nu veți schimba voi ceva, nimic cu adevărat important nu se va schimba pentru voi și familiile voastre.

Pe 27 septembrie, uitați-vă la viitor, nu la trecut. Alegeți mai înțelept anul acesta, ca să puteți să opriți exodul tinerilor și să aduceți viitorul înapoi, acasă.

Aduceți viitorul acasă, vă rog. Vă mulțumesc.

NOTĂ: Acest articol reprezintă o opinie personală și atitudinea pe care, în calitate de cetățean român și brașovean, înțeleg să o am în acest moment important pentru orașul natal, unde o parte din familia mea trăiește încă. Colaborez de ani de zile cu BizBrașov și revista fwdBV, unde mereu am publicat informații, opinii și atitudini fără a fi influențat, direcționat sau cenzurat.
Mulțumesc echipei BizBrașov că a acceptat să găzduiască acest articol, care reprezintă o inițiativă strict personală. Nu mi-a cerut nimeni să scriu acest articol și nu a participat nimeni altcineva la scrierea acestuia. Nu sunt membru al niciunui partid politic, iar în trecut am fost membru, fără funcții publice și fără roluri de conducere, al Partidului Alianța Civică (1992-1993) și al Partidului Național Liberal (câteva săptămâni, în 2014, până am descoperit că PNL este aceeași mizerie ca PSD).

Doru Șupeală

Doru Șupeală este consultant de marketing și business, Managing Partner al SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili și Head of Marketing al unei companii IT cu sedii în Londra și în Cluj. Este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai cu o teză despre managementul creativității și inovației și inițiatorul experimentelor de creativitate f(i) – Fabrica de Idei. Are un MBA la Hull University Business School în Marea Britanie, Licență și Master în Marketing la Facultatea de Științe Economice a Universității Babeș-Bolyai și a absolvit Facultatea de Filologie Română-Franceză la Universitatea Transilvania Brașov.

A fost director de marketing, comunicare sau procurement în mai multe companii locale sau multinaționale, între care Selgros, IKEA, Betfair, Onyx Beacon, Ramada Brașov sau InNuts Fund. Între 1993 și 2000 a fost jurnalist și manager în presă, radio și TV, la Brașov și în țară. A scris o carte de Marketing de proximitate și pregătește un manual de Employer Branding, bazat pe cercetările și cursurile susținute în ultimii trei ani. S-a născut la Brașov, locuiește și muncește în Cluj-Napoca și Maramureș, dar a rămas aproape de Brașov, unde locuiesc părinții și familia fratelui său.

22 Comentarii

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Ultimele Articole

Fondatoarea lanțului de farmacii Catena a închiriat un depozit de 3.400 de mp într-un viitor parc logistic din Brașov
Fildas, distribuitorul de medicamente fondat de antreprenoarea Anca Vlad, a închiriat un depozit cu suprafaţă de 3.400 de metri pătraţi  şi 400
„Vulpea aerului”, prototipul elicopterului românesc de atac realizat în prima parte a anilor ’80 la Ghimbav
Pe 25 octombrie 2017, cu ocazia Zilei Armatei, a fost pus în circuitul destinat vizitatorilor Muzeului Național al Aviației Române
Brașovul încă atrage privirea investitorilor străini. Este a patra zonă din România în care aceștia ar investi
Mai mult de 4 din 10 investitori străini son­daţi de EY sunt de părere că Ro­mânia va deveni mai atractivă
Vremea în decembrie: Ninsoare, viscol și ceață
Luna decembrie va aduce ninsoare, viscol şi ceaţă în mai multe zone din ţară, iar valorile termice vor înregistra o
COVID-19: 346 de cazuri noi la Brașov în ultimele 24 de ore/ România a raportat încă 5.554 de cazuri
Până astăzi, 29 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 471.536 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID
FOTO A început pregătirea sezonului de schi în Poiana Brașov. Se fac rezerve de zăpadă artificială/ Tarifele rămân la același
După ce în ultimele zile s-au înregistrat temperaturi negative, autoritățile brașovene au început pregătirea sezonului de schi. „Având in vedere
COVID-19: Rata de transmitere a urcat în municipiu la 9,21/1000, după ce ieri fusese de 8,90/1000/ În județ, incidența a
Rata de infectare în municipiul Brașov și-a reluat creșterea după diuă zile de scădere. Potrivit ultimului raport al Direcției de
Incendiul de la pensiunea din Moieciu de Sus s-a extins și la casele din jur/ Trei persoane au făcut atac
Mai multe case din Moeciu de Sus, județul Brașov, au fost cuprinse de flăcări sâmbătă. Nicio persoană nu a fost
FOTO VIDEO Incendiu în Moieciu de Sus. Pompierii intervin cu cinci autospeciale
Pompierii militari intervin la un incendiu care a cuprins acoperișul unei case din Moieciu de Sus. „Acționăm cu 5 autospeciale
Vin alegerile: Au început lucrările de întreţinere şi reparaţii pe două drumuri judeţene din zona Rupea
Conducerea administraţiei judeţene împreună cu specialiştii Direcţiei de Drumuri Judeţene şi Servicii Publice (DDJSP) din cadrul Consiliului Judeţean Braşov a
COVID-19: 169 de noi cazuri la Brașov în ultimele 24 de ore/ România raportează 8.134 de cazuri noi
Alte 8.134 cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, în urma a circa 33.000
Incidența COVID-19 în municipiul Brașov a scăzut sub 9 cazuri la mia de locuitori. În județ, rata de transmitere a
Județul Brașov înregistrează o scădere spectaculoasă a ratei de transmisie a virisului SARS-CoV-2, ajungând la 6,44/1000, după ce ieri Direcâia
„Ba pe-a mă-…”, în varianta de campanie electorală la Brașov, după ședința de Consiliu Local. USR îi arată cu degetul
După ședința de astăzi a Consiliului Local Brașov s-a încins Facebook-ul de comentarii acide ale unor lideri politici, care i-au
Deputatul USR Tudor Benga a anunțat că are COVID-19
Deputatul USR Tudor Benga a anunțat în urmă cu câteva minute că a primit rezultat pozitiv la testul COVID. „Am
CJ Brașov a alocat 7,7 milioane de lei pentru deszăpezirea din această iarnă. Peste 66 de kilometri de drumuri sunt
Plenul Consiliului Judeţean Braşov s-a întrunit în şedinţa ordinară a lunii noiembrie. Printre cele mai importante decizii adoptate astăzi se
Renegocierea contractului de finanțare pentru Drumul Gorița, respinsă în plenul Consiliului Local. Aleșii PNL și PSD nu s-au decis dacă
Unul dintre proiectele care au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a plenului Consiliului Local Brașov de astăzi a
RATBV va achiziționa un autoturism electric pentru monitorizarea circulației autobuzelor din Brașov
RATBV va achiziționa un autoturism complet electric, cu 0% emisii poluante, ce va fi utilizat de către Serviciul Monitorizare și
12.000 de locuri de muncă în IT și 11.000 de joburi în domeniul comerțului. Care au fost cei mai căutați
Domeniul IT ocupă primul loc în topul celor mai multe angajări de la începutul pandemiei de COVID-19, fiind urmat de
STUDIU În următorii 50 de ani, Brașovul ar urma să își reducă populația cu 4,5%/ Județele vecine Prahova și Argeș
Populația țării s-ar putea înjumătăți în următorii 50 de ani, arată Institutul Național de Statistică într-o lucrare publicată vineri la
Studenții vor fi premiați pentru dezvoltarea ecosistemului de digitalizare în sănătate la nivel național. Înscrierile se fac până pe 9
Hackathon4Health, cel mai important hackathon pe teme de sănătate din ultimii ani, va avea loc în perioada 11-13 decembrie în