«Pentru a avea viitor, avem nevoie de prezent»
Este motto-ul dupa care Constantin Nădrag se ghidează în viață, dar și în munca de zi cu zi. Trăiește în și pentru pădure de când se știe. Pădurea l-a atras dintotdeauna și a rămas legat de ea și în ziua de azi. De când a înțeles că fără copaci viața nu ar fi posibilă, a știut ce vrea să facă în viață: să aibă grijă de pădure. Iar pădurea i-a dăruit și măreția ei, dar și un viitor. «Nu trebuie niciodată să uităm că pădurile produc oxigen și consumă dioxid de carbon, lucru care ne motivează pe toți să avem grijă de ele și de nevoile lor de regenerare.» spune Constantin.
Tocmai de aceea a ales să devină silvicultor. A urmat Liceul Industrial « Horea » cu profil silvicultură și exploatare forestieră, apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania Brașov, cu specializarea exploatări forestiere. Din 2012 conduce una dintre cele mai apreciate firme de exploatare forestieră românească. Are 36 de angajați și a investit peste 2 milioane de euro în utilaje moderne destinate transporturilor și exploatărilor forestiere. Pentru el, cea mai mare împlinire este să fie alături de echipă, iar cei mai mulți dintre colegi au venit alături de el încă de la începuturile firmei.
Pădurea are nevoie să fie tăiată. Rațional și legal
Pentru Constantin Nădrag, ziua de lucru începe dis-de-dimineață. La prima oră e în pădure. « Recoltarea lemnului se face în faze, o zi obișnuită de lucru cuprinzând toate procesele de exploatare forestieră: doborârea arborilor marcați pentru tăiere, colectarea si transportul lor in platformele primare, unde lemnul este măsurat și apoi expediat către beneficiari, pe categorii de sortimente», explică Constantin. ,,În urma lucrărilor de exploatare forestieră realizate, pădurile sunt îngrijite și se regenerează, iar arboretele viitoare vor fi mai valoroase și mai productive, pentru că pădurile nu au doar funcții de protecție, ci și de producție», explică silvicultorul necesitatea tăierii arborilor atât de hulită de întreaga lume.
Tăierea responsabilă a pădurii este una dintre preocupările sale. Și crede că situația nu este atât de neagră precum o ilustrează uneori presa. Spune că este încă nevoie de mai multe măsuri de verificare, pentru a fi siguri că exploatarea se face în mod legal și doar pentru a asigura dezvoltarea sănătoasă, pe termen lung, a fondului forestier.
«Exploatarea forestieră este o muncă grea. Spun acest lucru pentru că dincolo de munca fizică depusă, activitatea se desfășoară în teren în condiții meteorologice mai dure (ploi, vânt, zăpadă), acestea fiind inevitabile pentru că tăierile de regenerare trebuie realizate în afara sezonului de vegetație, adică în lunile septembrie-aprilie»,explică Constantin. Tocmai de aceea este nevoie de oameni cu experiență, pentru ca amenajările silvice să fie realizate în așa fel încât să asigure atât necesarul de lemn pentru industrie și populație, cât și nevoia de regenerare a pădurii. Oamenii ar trebui să știe mai multe despre mediu, despre pădure și nevoile ei. Constantin crede că ar fi nevoie de campanii de conștientizare în rândul populației.
Ultimul Inventar Forestier Național indică o creștere considerabilă a volumului de masă lemnoasă în păduri, precum și o creștere a suprafețelor împădurite. Dar și un volum de lemn dispărut, menționat ca recoltat, de 38 de milioane de metri cubi, care reprezintă însă și volumul de lemn exploatat și lemnul mort. În ultimii ani au apărut și o serie de schimbări legislative pozitive. Aplicațiile SUMAL și RADARUL PĂDURILOR au contribuit la o mai bună monitorizare a transporturilor de masă lemnoasă. Orice transport de lemn poate fi verificat dacă este legal sau nu prin aplicația Inspectorul Pădurii.
Silvicultorii se plâng, însă, că statul nu îi ajută. În ultimii ani, Romsilva, în calitate de administrator al pădurilor de stat, a crescut în mod nejustificat prețul lemnului. Multe lucrări silvice nu au putut fi realizate și produsele secundare provenite din aceste lucrări nu au fost extrase, conducând la o criză a lemnului, cu implicații pe tot lanțul, atât pentru consumatori, cât și procesatori. Pe de altă parte, « importurile de lemn sunt din ce în ce mai mari, multe state europene având un excedent de lemn provenit în urma unor atacuri de insecte, doborâturi de vânt sau o silvicultură aplicată greșit prin plantarea unor specii de arbori în afara arealului lor natural, cum s-a întâmplat în Germania», spune Constantin.
Parteneriate viabile, bazate pe transparență și respect reciproc
Exploatarea forestieră are impact direct asupra multiplelor destinații pe care le ia apoi lemnul: de la industria producătoare de mobilă, obiecte de design și construcția de case, până la uzul casnic. De aceea, gestiunea eficientă și sustenabilă a fondului forestier este vitală atât pentru natură, cât și pentru mediul industrial și utilizatorii finali – adică noi toți, pentru care lemnul este omniprezent în locuințe, sub o formă sau alta.
Constantin Nădrag colaborează de mulți ani cu cei de la compania Kronospan. « E un parteneriat ce se bazează pe transparență și respect reciproc. Ne-am bucurat întotdeauna, în calitate de client, de sprijinul și încrederea Kronospan, iar noi încercăm să fim mereu un furnizor onest. Cu siguranță, elementele comune sunt viziunea asupra pădurilor, asupra modului de gestionare rațională a acestui fond forestier, care să conducă în continuare la dezvoltarea unor păduri durabile, capabile să asigure pe termen lung necesarul producției de lemn destinat activităților întregului sector forestier din România», subliniază Constantin.
În loc de concluzie
Constantin e mândru de munca lui. Fără ea, lumea ar avea un pic mai puțină pădure și un pic mai puțin oxigen. Iar viața nu ar mai fi la fel: «Întotdeauna regăsim împlinirea profesională atunci când traversăm trupuri de pădure pe care le-am parcurs cu lucrări de exploatare forestieră și vedem că acolo fie s-au instalat păduri tinere, fie arboretele parcurse au o valoare mai ridicată în urma extragerii arborilor uscați, rău conformați sau din specii cu valoare scăzută.»