Am 48 de ani, sunt căsătorit și provin dintr-o familie mixtă, cu mama româncă și tatăl maghiar. Sunt un mare iubitor de animale și de natură, iar pe lângă multe alte sporturi pe care le-am practicat, faptul că sunt alpinist a fost cel care m-a definit cel mai tare, mi-a dat tenacitate, rezistentă, încredere în propriile forte și m-a făcut să mă obișnuiesc să nu cedez în fața greutăților.
Pe plan profesional: am absolvit facultatea la secția de Roboți Industriali din cadrul Universității Transilvania din Brașov. Întotdeauna am avut spirit de inițiativă, astfel că încă de la terminarea facultății am devenit antreprenor și m-am specializat în domeniul instalațiilor în construcțiile civile și industriale. În cei 24 de ani de când sunt antreprenor am urmat/respectat valorile care mi-au fost insuflate încă din copilărie, și anume: să fiu un om de cuvânt, corect și să am simțul răspunderii. Acestea sunt valorile pe baza cărora am reușit să îmi promovez și să îmi mențin afacerea.
Am încercat să mă țin departe de politică, dar Ordonanța 13 din februarie 2017 a fost evenimentul care a umplut paharul, mi-am dat seama că nu mai pot să stau deoparte, corupția generalizată a început să afecteze toate aspectele vieții noastre: administrația publică, sistemul de sănătate, învătămăntul și justiția. Am participat atunci în mod activ la toate protestele și ulterior am hotărât că trebuie să mă implic pentru că este obligatoriu să facem o schimbare profundă, iar aceasta trebuie să înceapă cu schimbarea modului în care se face politică.
Ce îmi propun să fac în Consiliul Judeţean?
În calitate de consilier în Consiliul Județean Brașov mi-am propus două direcții principale de acțiune: extinderea rețelelor de apă și canalizare și în zonele mai puțin dezvoltate ale județului și turismul.
1.) Experiența de 24 de ani din domeniu mă determină să consider problematica rețelelor de apă și canalizare prioritară. Existența unui sistem funcțional de canalizare centralizată și a rețelei de apă potabilă este o condiție de bază pentru sănătatea publică și pentru evitarea poluării râurilor și apelor subterane. Scurgerea necontrolată a apelor uzate netratate reprezintă unul dintre cele mai mari pericole pentru sănătatea publică și pentru mediul înconjurător.
Astăzi, în anul 2020, la 13 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, suntem încă în situația în care nu avem sisteme de canalizare menajeră și stații de epurare în foarte multe comune din județul Brasov.
În lipsa canalizării, poluarea apelor subterane implică riscuri majore pentru sănătatea umană, deoarece în zonele rurale unde apa de la rețea nu este potabilă, mulți locuitori își iau apa de băut din fântâni de mică adâncime aflate în zone în care apele subterane sunt contaminate de fosele septice necorespunzătoare sau de deversările necontrolate.
Și eu mă aflu în această situație, din păcate. În 2012 m-am mutat la țară, în apropierea Brașovului, și la vremea respectivă exista rețea de alimentare cu apă, dar nu și sistem de canalizare. Imediat am constatat că apa furnizată de la rețea nu era potabilă, ci foarte tulbure, nu putea fi folosită nici măcar ca apă menajeră. În consecinta, și eu și vecinii mei folosim apa de la fântână, însă în lipsa canalizării apa din fântânile de mică adâncime este poluată cu nitrați.
Ulterior, în 2017, a fost executat sistemul de canalizare centralizată al comunei, dar nu știu cum a fost proiectat pentru că racordul de canalizare din stradă este situat cu mult deasupra racordului de ieșire din casă. Eu am fost dispus să îmi sap toată curtea, să montez cămine de colectare și cămin de ridicare cu pompe cu tocător pentru canalizare, astfel încât m-am racordat la rețeaua de canalizare, dar majoritata vecinilor mei nu au reușit acest lucru, deci poluarea fântânilor cu apa scursă în sol din fosele septice reprezintă în continuare o problemă.
Având în vedere atât impactul poluant asupra mediului, cât și riscurile la adresa sănătății locuitorilor, este esentială continuarea și chiar accelerarea investițiilor în extinderea retelelor de apă și a sistemelor de canalizare centralizate și în zonele mai puțin dezvoltate ale județului, iar acest lucru va fi una din prioritățile mele în calitate de consilier județean.
2.) Industria turismului reprezintă, la ora actuală, una dintre cele mai valoroase axe de dezvoltare a unei comunități sau a unei regiuni. Cu toate acestea, județul Brașov, deși beneficiază de toate atributele necesare dezvoltării sustenabile a turismului, a rămas captivă într-o paradigmă învechită. Lipsește viziunea, strategia pe termen mediu și lung, lipsesc direcții de acțiune stabilite clar și, mai ales, lipsește implicarea coerentă și transparentă a tuturor factorilor decizionali din județ.
În anul 2019
numărul de sosiri ale turiștilor în județul Brașov a fost de 1.421.901 ,deci avem un număr mare de turiști care vin să
viziteze județul Brașov, dar care stau puțin, media de înnoptări fiind de doar
1,97 nopți/turist. Aceștia vizitează doar obiectivele principale cele mai
aglomerate după care nu se mai deplasează și la alte obiective turistice, mai
puțin cunoscute, deși în județul Brasov există una dintre cele mai
diversificate oferte de turism din România.
Este absolut necesar ca județul Brasov să fie transformat într-o destinație turistică atractivă. Trebuie creată o imagine proprie pentru județul Brașov ca destinație turistică, adică un brand profesionist dezvoltat și gestionat continuu.
În mod concret, ne propunem înfiintarea unei ORGANIZATII DE MANAGEMENT AL DESTINAȚIEI (OMD) la nivelul județului Brașov sau transformarea actualei Asociații Pentru Dezvoltarea Turismului într-o organizație care să aibă capacitatea să îndeplinească rolul unui OMD.
Rolul unei OMD este mult mai complex decât cel îndeplinit de A.P.D.T. în forma actuală. Este nevoie de un personal de specialitate angajat permanent care să aibă obiective și termene clare și măsurabile. De asemenea, este nevoie de crearea unui brand și pentru promovare, dar este absolut obligatoriu ca acest buget să fie cheltuit cu maximum de transparență și în beneficiul tuturor membrilor asociației.
Material susținut de Alianța USR PLUS