7 trasee de tren metropolitan cu plecare din Gara Brașov. Rutele propuse ar urma să faciliteze accesul și în afara județului, spre Valea Prahovei, Sfântu Gheorghe și Întorsura Buzăului

Primul demers în vederea înființării unor rute feroviare metropolitane, care să facă legătura cu municipiul Brașov, va fi făcut vineri, în ședința de Consiliu Local, când ar urma să fie aprobat parteneriatul între municipiul Brașov, Asociaţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Braşov și CFR. Pe modelul marilor orașe europene și ca urmare a creșterii valorilor, crearea unor trasee de tren metropolitan ușor reprezintă o oportunitate, acestea urmând să facă legătura și cu loclaități din județele Covasna și Prahova, pentru a asigura, pe de o parte, un acces facil pentru navetiști, iar pe de altă parte, pentru a sprijini turismul.

„Având în vedere că Zona Metropolitană Brașov este bine deservită de infrastructura de cale ferată, cu cinci linii eficiente care ajung în oraș, inclusiv un traseu principal internațional direct, iar Brașovul este în centrul unui nod complex de cale ferată, dezvoltarea serviciului de transport public local feroviar la nivelul Zonei Metropolitane Brașov reprezintă o oportunitate majoră. Astfel, preluând modelul multor orașe europene cu o mobilitate urbană sustenabilă, transportul public feroviar poate asigura premisele unei dezvoltări echilibrate, pe termen lung, a întregului teritoriu metropolitan”, se precizează în raportul de specialitate care stă la baza aprobării acestui parteneriat. De altfel, exisăt posibilitatea accesării de fonduri europene pentru amenajarea unor astfel de rute feroviare.

Toate rutele propuse pot fi interconectate prin rețeaua existentă la nivelul municipiului Brașov respectiv punctele de îmbarcare – debarcare din Dârste/Noua, Gara Centrală Brașov, Stația Timiș Triaj

și Gara Brașov – Bartolomeu.

Rutele feroviare propuse sunt următoarele:

• Brașov – Platforma Industrială Cristian – Comuna Cristian – Orașul Râșnov – Orașul Zărnești. O astfel de rută ar asigura mobilitatea sustenabilă, în condiții de rapiditate și confort, pentru 3 comunități urbane (asigurând astfel o densitate ridicată de potențiali utilizatori) și ar deservi o platformă industrială care numără în prezent peste 5000 de angajați și care se află într-un proces de dezvoltare;

• Brașov – Ghimbav – Codlea. Ruta propusă ar asigura legătura între 3 comunități urbane importante precum și cu platforma industrială din Ghimbav care generează aproape 10.000 de locuri de muncă;
• Brașov – Aeroportul Ghimbav. Odată cu construcția aeroportului din Ghimbav este necesară asigurarea unui transfer facil către și dinspre Municipiul Brașov; Construcția acestui traseu feroviar este acum la stadiul de contractare a unui proiectant care să efectueze studiul de fezabilitate.
• Brașov – Bod – Feldioara – Rotbav . Ruta propusă deservește comunitățile rurale de-a lungul DN13 dar și zona propusă pentru dezvoltarea unui terminal intermodal de marfă în apropierea Fabricii de Zahăr de pe teritoriul comunei Bod. Terminalul propus ar putea asigura interoperabilitatea între rețeaua feroviară și cea rutieră (Brașovul fiind un nod important pentru ambele tipuri de infrastructură) cu o extensie către transport aerian prin intermediul aeroportului Ghimbav.
• Brașov – Hărman – Prejmer – Chichiș – Sfântu Gheorghe. O astfel de rută ar deservi una din cele mai importante conexiuni între 2 municipii reședință de județ, cu posibilitatea deservirii Parcului Industrial Prejmer care generează peste 4 000 de locuri de muncă;
• Brașov – Hărman – Budila Teliu – Întorsura Buzăului. Ruta poate deveni elementul care generează dezvoltarea într-o zonă puțin dezvoltată care suferă tocmai de lipsa oportunităților de mobilitate către zone dezvoltate economic. În contextul deficitului de forță de muncă, zona Întorsura Buzăului poate genera inputul de forță de muncă de care Brașovul are mare nevoie;
• Brașov – Predeal – Azuga – Bușteni – Sinaia – Comarnic. Chiar dacă această rută depășește teritoriul zonei metropolitane Brașov, traseul are rolul nu doar de a deservi dezvoltarea turistică prin facilitarea accesului între stațiunile montane de pe Valea Prahovei și Brașov dar mai ales de a contribui la dezvoltarea unei zone policentrice care poate defini dezvoltarea economică a României în următoarele decenii prin interconectarea Brașovului cu Ploieștiul și Bucureștiul.