În ultimele luni, educația sexuală a fost o temă aprins dezbătută, din momentul în care președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru introducerea obligatorie a programelor de educație pentru viață și sănătate. Unele partide și-au panifestat dezacordul cu privire la schimbarea denumirii materiei din „educație sexuală” în „educație sanitară” și au inpus necesitatea acordului în scris al părinților.
România a avut cel mai mare număr de mame minore din toată Europa în anul 2018, cele mai multe având vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmate fiind de cele între 10 și 14 ani, potrivit statisticilor propuse de Comisia Europeană „Eurostat”. În acest context, a fost investigată atitudinea pe care românii o au legată de educația sexuală și introducerea acesteia în programa elevilor.
Un număr de 1322 de respondenși, cu vârste cuprinse între 15 și 68 de ani au completat sondajul promovat în special prin intermediul canalelor de socializare. Dintre aceștia, 83,6% au susținut introducerea obligatorie a educației sexuale în grădinițe și scoli, mai bine de jumătate (56.2%) considerând că acest lucru ar fi trebuit să se întâmple de mult timp. În același timp, 9.6% consideră că este o idee foarte greșită, urmând mai apoi proporții mai mici (6.8%) cei care sunt de acord cu introducerea educației sexuale în școli, cu anumite rezerve ce țin de vârsta minimă a copiilor, programă sau specialiștii care să predea aceste cursuri. Printre specialiștii menționați sunt profesorii de biologie sau sport din școli și licee, respectiv medicii și psihologii (din cadrul acestor instituții sau din afară), conform edupedu.ro.
Totodată, participanții au fost de părere că vârsta medie potrivită pentru educația sexuală este de 11-12 ani. De asemenea, 40% au susținut că au avut discuții cu copiii lor despre sex și sexualitate, 6,4% nu au purtat astfel de discuții, 5,6% nu au răspuns la această întrebare, iar 48% nu au copii. Printre temele abordate de aceștia se numără reproducerea, menstruația și construcția aparatului reproducător.
