Opinii, Stiri Brasov

Ionuț Țața, Clusterul pentru Inovare și Tehnologie: Cum poate impacta coronavirusul economia României (III)

Pentru ca postarea pe care am facut-o pe social media a fost raportata de cativa antreprenori din industriile pe care le-am analizat, am decis sa public opiniile mele cu privire la impactul raspandirii coronavirusului asupra economiei in BizBrasov. Nu imi propun sa fiu alarmist, dar mi se pare importanta ca autoritatile si toti cei implicati sa inteleaga care poate fi impactul economic al virusului daca 1. nu se iau masuri clare si ferme pentru a tine sub control raspindirea virusului si 2. economia nu este sustinuta pe masura impactului de catre stat!

Despre problemele medicale ce tin de coronavirus se pricep desigur alti oameni sa comenteze. Dar ma incumet in cele ce urmeaza sa vorbesc despre impactul economic si solutii de care avem nevoie pentru a redresa economia si societatea.

SOLUTII/MASURI ce pot fi luate daca coronavirusul provoaca o criza economica

Este evident ca la noi impactul coronavirusului are un oarecare delay fata de alte state unde deja numarul de persoane infectate (sau chiar decedate) este mult mai mare. Putem deci sa studiem modul in care ele planuiesc sa iasa din criza cauzata de virus. Desigur China nu ar putea fi un model pentru noi si Italia nu pare un model de urmat. Dar putem studia ce fac Germania, Franta sau Danemarca.

Planul Germaniei de a oferi garantii de cel putin 550 miliarde euro pentru companiile afectatea de masurile luate confirma ingrijorarile mele de mai sus privind impactul economic. Ministrul economiei Peter Altmaier a declarat: “We are making an unlimited pledge, to the smallest businesses, from taxi-drivers, to the creative industries, to really big firms with tens of thousands of workers” (in traducere: Ne luam un angajament fara limita, chiar fata de cele mai mici afaceri, de la soferii de taxi, la industriile creative, la companiile mari cu zeci de mii de angajati”).

Mi-ar fi placut sa aud genul asta de determinare de la domnul Orban in interviul pe care l-a acordat in seara asta, dar cred ca e la fel de acceptabil daca vine cu genul asta de angajament peste 1-2 saptamani. In acelasi timp guvernul francez a anuntat ca Franta va pune la bataie zeci de miliarde de euro pentru a “amortiza” impactul coronavirusului.

Abordarile sunt diferite, dar preocuparea este la majoritatea guvernelor aceeasi: sustinerea financiara a economiei. Guvernul danez subventioneaza 75% din salariile angajatilor intr-un plafon de aproximativ 3000 euro pe luna pentru a se asigura ca acestia nu sunt concediati! Detalii aici: https://flux24.ro/guvernul-danez-va-plati-75-din-salariil…/…

Din punct de vedere al PIB-ului, economia Germaniei e de 15 ori mai mare decat a Romaniei, ce a Frantei de 11 ori si cea a Danemarcai de doar 1.5 ori. Ar fi simplu deci sa mimam masurile lor, rescalandu-le valoric la dimensiunea economica a Romaniei. Totusi, daca Germania e dispusa sa investeasca 550 miliarde de euro, inseamna ca se asteapta ca impactul negativ in economie sa fie cel putin de acea valoare. Deci cate de mare sa fie impactul in economia romaneasca, mult mai mica dar si mult mai fragila decat cea Germana? 50 de miliarde?

>> In orice caz, e nevoie de masuri ferme si consistente. Pe termen scurt, exista cateva masuri foarte specifice care pot fi luate rapid. Mai jos enumar cateva dintre ele pentru domeniile pe care le cunosc mai bine si va rog si pe voi sa contribuiti cu propuneri:

– Relansarea investitiilor publice in IT – cam de cand ministrul Ghinea a facut scandal ca nu are acces la codul sursa si deputatul Sebastian Ghita a fugit in Serbia, proiectele majore de IT ale statului (cu memorabile exceptii) au cam stagnat. Desigur, ma puteti contrazice, dar in ultimii x ani ne-am clasat constant pe ultimul loc in UE in Digital Economy and Society Index (). O initiativa masiva de investitii in infrastructuri si servicii digitale ar transforma pe de o parte (si in sfarsit) modul de functionare al statului roman si, pe de alta parte, ar contribui la chestii precum “ease of doing business” – la care tari care s-au digitalizat rapid precum Estonia puncteaza masiv.

– Pentru asta trebuie deblocate proiectele din actualul POC care inca nu au inceput implementarea si scrise proiecte noi ASAP – deoarece sunt finantate din fonduri europene in exercitiul financiar 2014-2020 ele mai pot fi contractate doar pana la final de 2020, dupa care banii vor fi pierduti ☹

– Reorganizarea banilor ramasi din Fondul Social European pentru programul POCU pentru a lansa anul acesta programe de finantare pentru conversie profesionala directionata catre sectoarele economice afectate de criza coronavirus (turism, constructii, etc), inclusiv cu posibilitatea de a plati participantii pe perioada cursurilor. Programe de subventionare a locurilor de munca nou create prin POCU am mai avut, dar de data asta cred ca trebuie explorat daca POCU permite si subventionarea pastrarii unor locuri de munca pentru anumite categorii de firme sau persoane, pe perioade de pana la 1 an.

– Varianta de mai sus se bazeaza pe Fondul Social European, dar in absenta disponibilitatilor financiare din aceasta sursa, cred ca dupa modelul danez statul trebuie sa faca tot posibilul pentru ca locurile de munca sa nu fie pierdute in economie. Orice antreprenor va fi foarte prudent in a mai crea noi locuri de munca in urmatorii ani, asa ca fiecare unitate in minus va fi foarte greu de recuperat la nivel macro. Statul poate crea scheme de minimis sau ajutor de stat pentru a subventiona pe perioade determinate locuri de munca in sectoarele afectate de coronavirus, dar desigur aceste subventii trebuie conditionate de perspectiva unei redresari. Exista sectoare unde redresarea va fi foarte lenta, precum turismul – aici e nevoie de alte solutii pe termen lung.

– In momentul de fata se afla in negociere cadrul financiar pentru exercitiul 2021-2027. Indiferent cum au mers lucrurile pana acuma in negocierea si pregatirea programelor de finantare, cred acestea trebuie accelerate, in asa fel incat in 2021 sa putem lansa primele programe deja in trimestrul 1. Impactul poate fi pozitiv odata asupra sectorului IT in cazul fondurilor pentru IT, digitalizare sau cercetare, dar si pentru reorganizarea/retehnologizarea industriei si a celorlalte sectoare cu potential de crestere. Lansarea cat mai rapida a noilor programe de finantare va fi esentiala pentru redresarea economiei fara a ingreuna bugetul national.

– S-a luat deja in discutie amanarea platii unor obligatii financiare. Poate fi o solutie, dar pentru maxim 1-2 luni, dupa care statul va ramane rapid fara bani, pentru pensii si alte chestii necesare prin casa. In concluzie, ideal ar fi ca statul sa creeze un mecanism de finantare pentru companiile afectate. Pentru sectoare precum turismul – care nu isi vor reveni anul asta – finantarea ar trebui sa urmareasca restructurarea companiilor respective (putem detalia scenarii in functie de sector). Pentru sectoarele care pot supravietui si se pot redresa (IT, constructii, industrie) sustinerea trebuie sa urmareasca plata salariilor si reorganizarea activitatii. In aceste sectoare banii investiti trebuie sa se traduca in valoare conservata in timp – de exemplu productie pe stoc pentru a fi vanduta ulterior sau dezvoltare de solutii IT noi ce vor putea fi ulterior vandute.

– Relansarea unor garantii publice pentru preluarea riscului in finantarea IMM-urilor. Mecanismele de garantare a creditelor pentru IMM-uri incepusera sa rugineasa in ultimii ani si cred ca e momentul sa le relansam, mai focalizate si targetate pe domenii cu potential de redresare post criza.

– In momentul de fata exista o serie de instrumente de finantare pentru IMM-uri din fonduri europene, ce sunt administrate de cateva banci – practic niste credite mai avantajoase pentru IMM-uri. Bancile nu au fost foarte motivate sa impinga aceste produse – cateodata concurentiale cu alte produse din portofoliul lor. Cred ca banii astia trebuie sa ajunga in intregime in 2020 la IMM-uri care au nevoie de ei.

– In paralel, Uniunea Europeana ne-a pus la dispozitie – cu sprijinul Fondului European de Investitii – doua fonduri de investitii bazate pe fonduri europene. Ele au inceput sa isi faca treaba, desi presiunea asteptarilor FEI asupra lor cred ca e destul de mare. Astfel de mecanisme trebuie extinse, pentru a facilita finantarea afacerilor cu potential prin alte mecanisme decat cel clasic si foarte avers fata de riscul oferit de sistemul bancar. Lansarea unor noi fonduri de investitii poate fi o solutie pentru sustinere sectoarelor cu potential de crestere (dar lipsite de garantii pentru banci). Putem discuta detalii despre domenii si mecanisme, dar cred ca nu exista un moment mai bun 🙂

– Sa nu uitam ca statul este poate cel mai mare achizitor de bunuri si servicii, dar nu exceleaza mereu la respectarea termenelor de plata. De asemenea, organismele intermediare si autoritatile de management au in evaluare sute si mii de cererei de prefinantare, plata sau rambursare din proiectele europene aflate in implementare la beneficiari privati. Plata urgenta a datoriilor si rambursarilor pe care statul le are de facut trebuie sa fie o prioritate.

– Mai sunt o gramda de tehnicalitati ce tin de lucrul cu angajatii si cu statul, ce trebuie puse la punct pentru urmatoarea perioada. Amanarea termenelor privind inchiderea bilanturilor pe anul anterior, amanarea termenelor pentru declararea in Revisal a modificarilor contractuale, o flexibilitatea suplimentara in plata CAS/CASS/CAM si evitarea instituirii de popriri in cazul companiilor afectate de criza, si multe altele.

– Vor fi companii care vor trebui sa poata trimite in somaj oameni destul de rapid pentru a nu intra ele in faliment, asa ca e posibil sa fie nevoie de ajustari ale codului muncii care sa permita facil disponibilizari rapide intr-un plafon procentual din numarul total de angajati.

Daca aveti alte solutii im minte, scrieti un comentariu. Daca credeti ca solutiile propuse in postare si comentarii sunt utile, dati share sa ajunga la oamenii de la butoane 

Sanatate!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Ultimele Articole

Garda Forestieră Brașov – amenzi de 132.000 de lei în starea de urgență
În perioada instaurării stării de urgență, Garda Forestieră Brașov a întreprins acțiuni specifice de control derulate cu personalul propriu sau
Mâine se redeschid terasele. Se analizează posibilitatea extinderii suprafeței acestora
De maine se deschid terasele in municipiul Brasov. Astazi, primarul George Scripcaru a avut o intalnire cu reprezentanții asociațiilor comercianților
Trenul Bucureşti-Braşov, defectat la Timișu de Jos. Traficul feroviar, blocat
Un tren cu 65 de călători care circulă pe relația București Nord-Brașov s-a defectat, duminică, în zona localității Timișu de
Brașovul ajunge la 750 de infectări cu SARS-CoV-2, după șapte noi cazuri depistate
Șapte noi cazuri de îmbolnîvire cu COVID-19 au fost raportate la Brașov, care ajunge astfel la 750 de cazuri de
Un epileptic de 50 de ani, a 53-a victimă COVID-19 de la Brașov
Alte șase persoane, cu vârste cuprinse între 50 și 77 de ani, au murit din cauza noului coronavirus în România,
Focar de coronavirus la Codlea: 11 din cei 60 de angajați ai companiei Driessen Manders au fost infectați. „Pacientul zero”
11 persoane din cei 60 de angajați ai companiei codlene Driessen Manders Company au fost depistate pozitiv la testul COVID-19.
Șapte noi cazuri de SARS-CoV-2 depistate la Brașov, care ajunge astfel la 743 de infectări. România sare de 19.100 de
Până astăzi, 30 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 19.133 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID –
Normele pentru redeschiderea teraselor au fost publicate în Monitorul Oficial: fiecare client va fi înregistrat, meniurile nu se transferă de
Normele care trebuie respectate la redeschiderea teraselor au fost publicate în Monitorul Oficial, acestea stabilind că nu se va permite
Brașovul ajunge la 52 de decese COVID-19. Ultimul, un bărbat de 62 de ani, cu multiple comorbidități
Cinci noi decese din cauza infectării cu Covid-19 au fost anunțate sâmbătă în România de către Grupul de Comunicare Strategică,
O femeie de 55 de ani, cu multiple comorbidități, al 51-lea deces COVID-19 la Brașov
Bilanțul deceselor din cauza coronavirusului a ajuns în România la 1.248, după raportarea vineri seară a alte opt decese ae
O treime din medicii români au emigrat: Cea mai mare rată de emigrare din lume
Circa o treime dintre doctorii români, care au studiat în România, au emigrat și își desfășoară activitatea profesională în străinătate,
Banca Mondială: Poluarea din Brașov nu ține de ceea ce se întâmplă efectiv în oraș, ci de traficul rutier. „În
Marcel Heroiu, reprezentant al Băncii Mondiale, le-a prezentat, astăzi, consilierilor locali rezultatele studiilor pe care Banca Mondială le derulează în
Amenzi de 42.000 de lei aplicate de CRPC agenților economici din Piața Astra și Brintex. Produsele alimentare erau așezate în
Amenzi în valoare de 42.000 de lei au fost aplicate de comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) mai multor
Electrica reia activitatea centrelor de relații cu clienții începând din 2 iunie. Toată lumea va intra cu mască
SDEE Transilvania Sud a decis reluarea activității Centrelor și Ghișeelor de Relații cu Utilizatorii, începând cu data de 2 iunie
Doar 17 persoane mai sunt în carantină COVID – 19, la Brașov. În schimb, numărul autoizolaților a depășit 1.700
Centrele de carantină de la nivelul județului încep să se golească de la o zi la alta, ținând cont că
Construcția noii baze sportive din Zărnești a intrat în linie dreaptă. Investiția este de peste 18,6 milioane de lei
Proiectul tehnic al noului stadion din Zărnești a fost finalizat, Primăria începând să elibereze autorizațiile necesare pentru demararea lucrărilor. „La
CJ Brașov investește 1,8 milioane de lei pentru a intra în „era online” și a reduce birocrația
Consiliul Județean Brașov este primul consiliu județean din România care implementează un sistem informatic integrat privind digitalizarea administrativă. Astfel, în
Scad ratele la creditele în lei: BNR a redus dobânda de politică monetară la 1,75%
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de
Dezinfectanți, măști de protecție, dar și termometre pentru 63 de unități de învățământ din Brașov. De luni se redeschid și
Primăria a început azi distribuirea materialelor de dezinfecție și protecție împotriva răspândirii coronavirusului către unitățile de învățământ care urmează să
VIDEO Centrul Cultural Reduta Brașov sărbătorește 1 iunie online cu o proiecție în premieră
De Ziua Internațională a Copilului, petrece timpul alături de copilul tău! Împreună veți ajunge într-o lume magică a animației printr-o