Astăzi, la Prefectura Brașov, a avut loc ședința săptămânală a grupului informal de lucru pentru problematica protecției mediului, tema abordată fiind impactul poluării mediului asupra sănătății publice.
Alături de prefectul Mihai-Cătălin Văsii au participat viceprimarul municipiului Brașov, Barabas Laszlo, precum și reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului, Comisariatului Județean Brașov al Gărzii Naționale de Mediu și Direcției de Sănătate Publică Brașov.
Prefectul județului Brașov a subliniat că pentru a avea o dimensiune corectă a subiectului aflat în discuție este necesar un studiu profesionist al efectelor pe care poluarea le are asupra sănătății brașovenilor. Viceprimarul municipiului Brașov a afirmat că Planul integrat de calitate a aerului în municipiu 2018-2022 cuprinde 20 de măsuri principale și că unele dintre acestea sunt în curs de implementare. Acesta a mai precizat că Primăria Brașov va bugeta efectuarea unui studiu de impact al efectelor poluării asupra sănătății populației.
Reprezentanții DSP Brașov au afirmat că această instituție nu are bază legală și nici echipamente pentru monitorizarea poluării atmosferice, dar s-au arătat dispuși să faciliteze legătura dintre Primăria Brașov și Institutul Național de Sănătate Publică, în vederea alcătuirii documentației care să stea la baza studiului de impact amintit.
Ultimele analize de la stațiile de
monitorizare a calității aerului, efectuate în data de 21 ianuarie, arată că
aerul la Brașov a avut o calitate bună, respectiv fiind „bun” la stațiile de pe
B-dul Gării și din Sânpetru, și „foarte bun” la cele de pe Calea București,
B-dul Vlahuță și din comuna Fundata. De altfel, și luni, calitatea aerului
monitorizată de aceste stații ale Agenției pentru Protecția Mediului (APM)
Brașov a fost una bună, însă există zile când indicativele arată „rău”.
Un comentariu
Golanii ăștia de la Primărie au impresia că toți suntem oligofreni când dau știrile astea pozitive bazate pe niște măsurători făcute imediat dupe ce o bătut vântul. Iar când vor veni amenzile colosale de la UE (chiar în cursul acestui an), între 100.000 și 400.000 de euro/zi, vor da vina pe oricine altcineva, în timp ce prostimea care i-a ales va plăti tot.