Un viitor salariu minim european ar urma, cel mai probabil, să fie stabilit la nivelul de 60% din salariul mediu net din fiecare stat membru, a spus marți un consultant fiscal. Dacă va fi luată, o astfel de măsură ar crește cheltuielile patronilor români cu angajații plătiți cu salariul minim și ar angrena anual noi creșeri ale salariului minim, ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește continuu.
„Anul trecut, fostul vicepreședinte al Comisiei Europene stabilea un cadru de referință de 60% din salariul mediu pentru fiecare stat membru, iar în contextul noii președinții a Comisiei Europene și a declarațiilor noului comisar pentru ocuparea forței de muncă (luxemburghezul Nicolas Schmit, din partea Partidului Socialiștilor Europeni – n.red.), acest lucru pare din ce în ce mai ancorat în angajamentele Comisiei Europene de a opri exodul forței de muncă dinspre est spre vest”, a spus Claudia Sofianu, partener EY România, citată de Mediafax.
În noiembrie 2019, salariul mediu net în România a fost de circa 3.200 de lei net. Dacă s-ar aplica măsura de majorare, salariul minim ar ajunge la circa 1.920 de lei net.
La un salariu minim net de 1.920 de lei, o firmă din România ar fi nevoită să suporte un cost salarial de 3.337 lei, cu impozitul și contribuțiile sociale aferente.
În prezent, de la 1 ianuarie 2020, salariul minim brut pe economie este de 2230 de lei. Astfel, angajatul primește în mână un salariu net de 1346 lei, iar firma suportă în total un salariu întreg de 2.280 de lei.
Dacă s-ar aplica o majorare europeană descrisă de consultantul fiscal, patronii români ar urma să suporte un cost salarial cu 1.057 de lei mai mare decât în prezent. Aceasta ar însemna o creștere substanțială a costului cu salariul minim, pentru firmele românești, de peste 46%.
O astfel de majorare, care are la bază procentul de 60% din salariul mediu, ar putea conduce noi și noi majorări autlmate ale salariului minim, de la un an la altul, ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește. Aceasta pentru că fiecare creștere a salariului minim angrenează o majorare a salariului mediu, care la rândul ei va atrage, anul următor, o nouă majorare a salariului minim și tot așa, dacă nu vor apărea scăderi în zona salariilor mari din economia națională.
O astfel de decizie este însă una foarte greu de luat și necesită un proces lung de adoptare.
Pe 14 ianuarie 2020, Comisia Europeană a lansat o primă etapă a consultării cu partenerii sociali – firmele și sindicatele – cu privire la „chestiunea salariilor minime echitabile pentru lucrătorii din UE”.
Comisia subliniază că adoptă în prezent „o postură de ascultare”: „vrem să știm dacă partenerii sociali sunt de părere că este necesară acțiunea la nivelul UE și, în caz afirmativ, dacă doresc să o negocieze între ei”.
„Nu va exista un salariu minim universal”, a subliniat, însă, CE.
Orice potențială propunere va reflecta tradițiile naționale, indiferent dacă acestea constau în contracte colective de muncă sau în dispoziții juridice, a menționat executivul Uniunii Europene.
„Unele țări au deja în vigoare sisteme excelente. Comisia dorește să se asigure că toate sistemele sunt adecvate, acoperă suficiente persoane, prevăd o consultare aprofundată a partenerilor sociali și dispun de un mecanism de actualizare corespunzător”, mai spune Bruxelles-ul.
