Social, Stiri Brasov

O brașoveancă face parte din cea mai mare expediție de la Polul Nord. Încearcă să înțeleagă cum putem salva planeta de schimbările climatice

La 13.000 de kilometri Australia, o echipă de 600 de cercetători din toată lumea caută să înțeleagă mai bine dezastrul climatic al ultimilor ani, scormonind gheața la temperaturi de -25 de grade. Expediția MOSAiC, cea mai mare din istorie, este un efort global de a da de capăt schimbărilor climatice.

Oceanograful Adela Dumitrașcu, o brașoveancă de 38 de ani, care lucrează de ani buni într-un proiect de cercetare în Suedia, face parte din echipaj. Adela a împachetat 110 kilograme de haine groase, din care 10 doar de mănuși, a început un program de îngrășare, grăsimea fiind binevenită în expediții printre ghețarii Nordului, și s-a îmbarcat în aventura vieții ei. Cercetătorii pomenesc de expediția MOSAiC cu vasul Polarstern, pe care se află românca, alături de celebra călătorie a lui Fridtjof Nansen cu vasul său de lemn Fram, între 1893 și 1896. La 130 de ani distanță, vasul Polarstern va fi la Polul Nord timp de 390 de zile și, pentru prima dată în istorie, și în timpul iernii polare. Românca a povestit ce înseamnă viața la Polul Nord, în întunericul arctic.

Valuri de patru metri saltă spărgătorul de gheață Dranitsyn. Vaporul se clatină ca un om beat, făcându-i pe toți din burta lui să stea în cabine și să se trateze cu pastile de rău de mare. Mai puțin Adela Dumitrașcu.

Cu un corp făcut parcă pentru aventurile pe mare, românca se plimbă ca o fantomă pe culoarele vaporului care, așa gol cum e, pare să-i aparțină. Privește marea de care e îndrăgostită. Asta și-a dorit dintotdeauna. Mai exact, de la 14 ani. În apartamentul ei din cartierul Răcădău, din Brașov, Adela citea Jules Verne și se gândea la aventurile ce aveau să vină și pentru ea.

Din Brașovul aflat la 400 de kilometri de Marea Neagră, Adela se visa oceanograf. Specializare care nici astăzi nu există la universitățile românești. Și ea știa asta. Doar că visele mari nu pot fi doborâte nici măcar de valuri de patru metri. Am citit foarte mult în copilărie (sper să mai fie copii de 7-8 ani care merg singuri la bibliotecă și împrumută o carte) și, bineînțeles, Jules Verne a fost și este autorul meu preferat. De la Jules Verne a pornit cred pasiunea pentru ocean, pentru aventură, pentru cercetare, pentru tehnică, dar și pentru spațiu și astronomie… După care, a două mare dragoste: Jacques Yves Cousteau!

„Am devorat cărțile despre expedițiile lui Cousteau la biblioteca franceză în Brașov! Și mare mi-a fost bucuria când am ajuns în sfârșit în Paris la centrul Cousteau, după primul meu contract pe vasele de croazieră! Și mare necaz am acum, aproape de Polul Nord, că mi-am uitat acasă căciula roșie Cousteau”, povestea Adela, aflată atunci pe Dranitsyn, în drum spre vasul Polarstern, pentru expediția MOSAiC.

A fost fotograf pe vase de croazieră ca să strângă bani de facultate A căutat universități în toată lumea cu specializarea oceanografie, dar studiile erau prea scumpe. Așa că a decis să strângă banii pentru facultate lucrând ca fotograf pe vase de croazieră. A făcut asta timp de șase ani, în Bahamas, Caraibe, Alaska și Hawaii și apoi a venit timpul să se întoarcă la școală. A studiat Oceanografie la Universitatea Gothenburg din Suedia. „Gothenburg a devenit de atunci acasă, dar Brașov nu va înceta niciodată să fie acasă”, ne asigură românca.

Apoi a făcut și un masterat în geofizică la Universitatea din Hawaii, unde a participat la expediții cu vasul universității unde făcea analize oceanografice. Apoi s-a întors în Suedia și s-a angajat la MMT Group, companie care realizează inspecții de instalații pe fundul mării – turbine eoliene, conducte de gaz. Adela a lucrat întâi ca geofizician și apoi a trecut la inginerie în cadrul unui proiect cu Universitatea Gothenburg.

Așa a ajuns practic să lucreze în cadrul MOSAiC, cea mai mare expediție la Polul Nord din istorie. O expediție care are costuri operaționale de 200 de mii de euro pe zi. Dar și despre care se presupune că va face să merite fiecare ban. Scopul expediției este de a studia climatul arctic continuu, timp de un an, inclusiv pe perioada iernii arctice. Cele mai mari schimbări climatice au loc în regiunile polare. Înțelegând ce se întâmplă acolo, se pot crea tipare pentru întreaga planetă. Și poate am putea preveni situații dezastruase, ca cea din Australia. În întunericul arctic, cu 4.400 de metri de apă dedesubt Adela a ajuns pe Polarstern pe 13 decembrie, după aproape 3 săptămâni pe spărgătorul de gheață rusesc.

„În jur de 4 sau 5 Decembrie în jurul cinei a apărut gheața pancake pe mare – semn că ajungem în curând la banchiza de gheață. Următoarea zi, gheața pancake era deja consolidată. De atunci vasului Dranitsyn i-a fost din ce în ce mai greu să spargă gheața. De obicei mergeam înainte până ajungeam la un ice ridge (creastă din gheață) și ne opream, dădeam înapoi și din nou înainte și tot așa până am ajuns la Polarstern într-o vineri pe 13 Decembrie. Vasul Dranitsyn a folosit 6 motoare să spargă gheață în ultimul timp, full power, cu un consum de 60-100 tone diesel pe zi, și o viteză de 1-2 noduri”, a povestit românca.

Încet-încet, au lăsat în urmă lumina și au pătruns în întunericul hibernal al Polului Nord. Până la Polarstern, Adela a mers cu spărgătorul rusesc de gheață Dranitsyn Nu e greu de înțeles cât de pasionată este Adela. Ar putea vorbi la infinit despre halocarboni, nitrogen sau aparatura folosită. Oricum, partea faină este că lucrăm mult pe gheață, nu numai în laborator! Pentru a lua probele de gheață trebuie să forăm în gheață până la apă, de obicei 1-3 metri. Da, gheața pe care ne aflăm e în jur de un metru, momentan. Și sub noi – 4.400 m de apă! Anut trecut,  în expediție am zburat cu elicopterul în fiecare săptămână pentru a lua probele de gheață. Adela Dumitrașcu, oceanograf: Și continuă cu detaliile științifice, ca apoi să se oprească brusc: „Cred că ți-am făcut capul calendar…”.

Adela locuiește astăzi în țara Gretei Thunberg și cercetează tocmai încălzirea climatică. Când pădurile ard în Australia și Amazon, când calota polară se subțiază cu fiecare an și când anotimpurile sunt atât de date peste cap încât și România abia a văzut zăpada în această iarnă, Adela Dumitrașcu ne explică ce trebuie să facem noi, astăzi, ca să oprim dezastrul: „Ca geolog, am mereu același răspuns: planeta noastră va supraviețui până la expansiunea soarelui în câteva miliarde de ani. Planeta noastră a supraviețuit multor schimbări climatice în timpul său geologic și va continua… Problema este dacă noi, oamenii, ca specie, vom supraviețui acestor schimbări… La această întrebare sunt sceptică. Greta ne demonstrează că oricine poate face o schimbare, că oricine poate contribui la îmbunătățirea climatului și a amprentei noastre pe această planetă. Tot ce trebuie este puțină informare și puțină voință!”

Citește întreaga poveste pe Libertatea

 

Esti Companie? Aplica gratuit!

Puteţi adăuga job-urile disponibile în compania dumneavostră pentru a fi vizibile pe site-ul BizBraşov, dacă solicitaţi un cont. Doar aşa veţi putea intra în contact direct cu candidaţii.

Un comentariu

  1. Ne bucuram pentru duduia care calatoreste la pol cu vaporul pe banii prostimii. Iata ce inseamna succesul in societatea neomarxista de azi. Acum cat mai repede si cat mai mult, ca in viitor emigrantii, adusi sa va plateasca pensiile si excursiile pentru salvarea planetei, nu cred ca vor presta asa cum s-a prevazut.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*