Social, Stiri Brasov

O brașoveancă este prim-cercetător al Institutului Naţional de Fizică Nucleară de lângă Roma. Coordonează proiecte de milioane de euro

Cătălina Oana Curceanu s-a născut la Braşov, a locuit apoi în copilărie în Covasna, iar liceul şi facultatea le-a terminat la Bucureşti – la Măgurele mai exact – unde a studiat Fizica şi unde a absolvit ca şef de promoţie.

În urmă cu circa trei decenii a plecat cu o bursă în Italia, unde locuieşte şi astăzi şi unde este prim-cercetător la Institutul Naţional de Fizică Nucleară de lângă Roma. Tot aici, conduce de câţiva ani un grup de cercetare care efectuează experimente în fizica nucleară şi cuantică.

Din grupul pe care-l conduc fac parte 20 de persoane – cercetători, ingineri, doctoranzi. Nu coordonez un business propriu-zis, ci proiecte fundamentale de cercetare cu o valoare vizibilă – adică aparatele pe care le construim şi folosim – de milioane de euro”, spune cercetătorul român. Însă valoarea reală a ceea ce fac Cătălina Oana Curceanu şi echipa sa este mult mai mare, ţinând cont de faptul că tehnologiile şi metodele pe care le inventează pentru a descoperi cum funcţionează universul ar putea produce în viitor noi tehnologii care ar avea o valoare de business de zeci sau chiar sute de milioane de euro, după cum precizează chiar ea.

Cum a ajuns Cătălina Oana Curceanu să studieze şi să încerce să înţeleagă universul? E o poveste care începe în copilărie, povesteşte ea.
„M-am născut la Braşov, însă părinţii s-au mutat când aveam doar câteva luni la Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna).” A studiat până în clasa a VIII-a la Sfântu Gheorghe, la actualul Colegiu Naţional  „Mihai Viteazu”, după care liceul l-a făcut la Măgurele, lângă Bucureşti, „la excepţionalul Liceu de Matematică şi Fizică nr. 4 – faimos în toată România întrucât pregătea intens copii din toată ţara în fizică şi matematică de vârf”. Ulterior a studiat fizica la facultatea de la Măgurele, absolvind în 1989 ca şef de promoţie, cu specializarea în fizică nucleară şi fizica particulelor elementare.

„În 1991 am venit cu o bursă de studiu la institutul de fizică de la Frascati, cel mai mare institut de cercetare italian în fizică nucleară, Laboratori Nazionali di Frascati dell’Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (LNF-INFN), în cadrul unui grup care efectua un experiment, OBELIX, la CERN-Geneva.” În acest experiment şi-a realizat teza de doctorat. Între timp, după mai multe concursuri, a ajuns prim-cercetător la LNF-INFN, unde de câţiva ani conduce un grup de cercetare care efectuează experimente în fizică nucleară şi cuantică.

„Am plecat din ţară în 1991, cu o bursă de studiu în Italia, întrucât mi s-a oferit această posibilitate. Mai mult, în cadrul ştiinţei nu există bariere – întreaga lume este «casa ta».”
A început cu experimente de fizică nucleară la CERN (Geneva), după care a propus ea însăşi experimente la acceleratorul DAFNE de la Frascati, la laboratorul subteran de la Gran Sasso şi în Japonia, la KEK şi J-PARC.

„Mi-am făcut propriul grup de cercetare şi am mai multe proiecte finanţate de ministere din Italia, proiecte europene şi internaţionale, în special în cadrul fizicii nucleare şi cuantice.”
Ţine să precizeze că în cercetarea de vârf, în special în fizică, este absolut normal să pleci din propria ţară, oricare ar fi aceasta. „Am în grupul meu tineri din toată lumea, care lucrează cot la cot pentru a descoperi misterele universului. Faţă de univers, Terra este oricum extrem de mică şi noi, cercetătorii, ne simţim oriunde acasă.”

Cum arată o zi obişnuită pentru un om care caută să descifreze o serie de secrete care au fascinat dintotdeauna omenirea? Răspunsul e simplu. Nu există o zi obişnuită. „Fiecare zi este altfel întrucât în fiecare zi facem ceva în plus faţă de ieri: o nouă descoperire (mai rar) sau o nouă bucăţică pentru aparatul pe care-l construim pentru a măsura ceva ce nimeni nu a reuşit s-o facă până acum; un nou proces al quarcilor, o nouă proprietate cuantică.”

Cătălina Oana Curceanu are mai multe proiecte finanţate de statul italian sau de diferite instituţii – StrangeMatter, finanţat de MAECI; SICURA, finanţat de Regione Lazio şi, evident, proiecte finanţate de INFN (institutul pentru care lucrează ca prim-cercetător) –, de Europa şi de instituţii internaţionale (FQXi). „Îmi petrec parte din timp cu procedurile necesare pentru a duce mai departe aceste proiecte, dar şi propun altele pentru viitor.”
Ceea ce face cercetătoarea româncă împreună cu grupul său sunt proiecte care studiază lumea quarcilor „stranii” la acceleratoarele DAFNE de la Frascati şi J-PARC din Japonia şi eventuale procese care nu sunt prevăzute de actuala mecanică cuantică, la laboratorul subteran de la Gran Sasso şi în cadrul proiectului TEQ.
„Pe lângă cercetarea de bază, avem şi proiecte care aplică ceea ce învăţăm. Studiem de exemplu quarcii în domeniul social, cum ar fi performanţele detectoarelor de radiaţie extremă ce pot fi folosite în aeroporturi sau în evenimente publice pentru a preveni un eventual atac cu surse nucleare.” Pentru un om obişnuit, munca Cătălinei Oana Curceanu pare mai complicată ca o limbă străină necunoscută, însă de rezultatele ei se bucură direct sau indirect o lume întreagă.
Cercetătorul român a plecat din ţară acum aproape trei decenii, însă revine frecvent acasă. Mai mult, colaborează cu IFIN-HH – un grup de la institutul de la Măgurele – participând la experimentele pe care aceştia le conduc.
„E ca şi cum ţara mea – România – este mereu cu mine. În rest, la ora actuală, nu mă gândesc să mă întorc în ţară întrucât am proiecte multe aici în Italia şi în alte laboratoare din lume, pe care vreau să le văd realizate.”
În viitor nu exclude posibilitatea de a reveni în România – poate cu un proiect de cercetare. Nu taie de pe listă nici alte oportunităţi, cum ar fi cea a antreprenoriatului.
„Dacă, şi când va fi cazul, voi considera toate posibilităţile – inclusiv aceea de a deveni antreprenor cu proiecte de vârf în domeniul tehnologiilor moderne, precum cele cuantice. Este însă cineva în România gata să investească în aceste proiecte în mod serios?”
Până atunci, revine periodic în ţară pentru a-şi vizita familia, de care recunoaşte că îi e cel mai dor. Ultima dată a fost în România în aprilie.
„De când am plecat, în 1991, s-au schimbat atât de multe încât mi-e greu să fac o listă. Cel mai vizibil lucru este că de când am plecat s-a născut o nouă generaţie! La oră actuală, în România, există o nouă populaţie de adulţi care s-a născut după ce am plecat eu din ţară. Viitorul este al lor!”
Familia Cătălinei Oana Curceanu a rămas în România, mai exact surorile Luminiţa şi Mona, alături de familiile lor. Nepoţii Adina, Eric, Anastasia şi Sara, pe care îi menţionează cercetătorul român, sunt principalul imbold pentru fiecare vizită nouă.
„Îmi mai este dor câteodată şi de Sfântu Gheorghe şi de centrul Bucureştiului, care, în ciuda aglomeraţiei, îmi place mult. Şi, dacă mă gândesc bine, mi-e dor de un anumit mod de a gândi şi de a vorbi, specific, foarte specific, Ardealului (te gândeşti înainte să vorbeşti – de multe ori te gândeşti de două ori) – este modul care m-a ajutat să devin ceea ce sunt.”
La polul opus, cel mai puţin dor îi e de cei care vorbesc şi vorbesc, şi se plâng, şi iar vorbesc (de multe ori doar despre bani), de cei care-şi etalează bogăţia cu maşini de lux şi alte obiecte de lux, dar care nu au citit o carte de ani de zile. „Nu mi-e dor nici de «lasă că ne înţelegem noi», de şefii autoritari fără autoritate, de (încă) un mod de gândire tipic anilor ’80 (din secolul trecut! Da, mai există încă!). Nu mi-e dor de cei care «se dau mari» – şi sunt mulţi – mai ales la Bucureşti, de cei fără suflet şi fără idealuri.” Recunoaşte că ar mai fi multe de adăugat, dar se opreşte aici.
Astfel, dacă ar fi să aleagă doar trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România, ar merge pe educaţie în toate formele ei. Mai exact, pe o şcoală care să fie preţuită şi respectată, inclusiv prin salarii mai mari, care să-i atragă pe cei mai buni spre cariera de profesor. „E necesar respectul pentru şcoală şi educaţie – începând de la politicieni. Sunt necesare investiţiile în şcoala publică.”
Cercetătorul român vorbeşte apoi despre utilitatea unor investiţii mai mari în cercetare şi atragerea cercetătorilor străini în România. Pentru acest lucru trebuie să existe şi un sistem de selecţionare a proiectelor în care să fie implicate comisii internaţionale prestigioase care să aleagă cele mai competitive idei.
„Nu în ultimul rând, trebuie să existe o alianţă între industrie şi cercetare, între dezvoltarea tehnologică şi cercetare – cu posibilitatea de a inventa, breveta şi aplica invenţiile, cu oferte avantajoase pentru tineri.”

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Ultimele Articole

O balenă de 68 de tone, cât o turmă de elefanți, plimbată pe străzile Brașovului în 1964
Balena Goliat a ajuns la Brașov în iarna anului 1964, la început de ianuarie, în cadrul unui turneu organizat în
Preh România, care produce componente auto pentru Porsche, Mercedes sau Audi, angajează aproape 80 de persoane la fabrica din Ghimbav
Producătorul de componente auto Preh România, furnizor pentru Porsche, Mercedes, Audi sau BMW, angajează aproape 80 de persoane la fabrica
Confruntați cu insolvența, francezii de la Dietal au renunțat la fabrica de la Codlea, unde aveau peste 240 de angajați,
Francezii de la Dietal, specializați în producția de echipamente electrice de iluminat, au renunțat la subsidiara din România, care opera
Al treilea certificat de urbanism, „cu noroc”, emis pentru construcția noului spital regional de la Brașov
De construcția noului spital regional de la Brașov se vorbește de mai mulți ani, însă procedurile birocratice stufoase, dar și
Ambulanța privată One Med, contract de 600.000 de lei cu Spitalul COVID de Infecțioase pentru transport medical
Ținând cont că nu are autospeciale sanitare pentru transportul pacienților, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase a organizat o licitație publică
Un meșteșug pe cale de dispariție, dus de o brașoveancă pe cele mai înalte podiumuri ale modei: „dantela reginelor”, care
Violeta Karmen Roman lucrează dantelă într-o tehnică extrem de rară, prin care produce obiecte vestimentare care valorează greutatea lor în
Elevilor de la Școala Profesională Kronstadt le vor fi citite cărți pe Zoom în cadrul proiectului „Cărțile vorbesc”
Școala Profesionlă Germană Kronstadt din Braşov, anunță că în perioada ianuarie – iulie 2021 are loc implementarea Proiectului „Cărțile vorbesc!”,
707 brașoveni au fost uciși de complicațiile COVID. Alți aproape 29.600 s-au vindecat
Instituția Prefectului informează că, potrivit datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică privind COVID-19 în județul Brașov se
Legea bugetului de stat, adoptată în forma propusă de Guvern. CJ Brașov primește 30 de milioane de lei pentru finanțarea
Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, marţi, 2 martie, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021, cu 234 de
Peste 26.800 de brașoveni s-au vaccinat anti-COVID până ieri. 17.000 au făcut și rapelul
Direcția de Sănătate Publică Brașov a anunțat că până astăzi au fost distribuite centrelor de vaccinare din județ 40.547 doze
Cel mai mare retailer online ceh se extinde în România, după o investiție de 30 de milioane de euro a
Compania cehă Velka Pecka, operatorul supermarketului online Rohlik, a atras 190 de milioane de euro de la investitori și va folosi fondurile
Compania Apa lansează „Școala Altfel” online și îi provoacă pe elevii brașoveni la un concurs „APArte”
Ținând cont de situația sanitară actuală, Compania Apa Brașov, care a derulat în fiecare an o acțiune „APArte” cu ocazia
Din 15 martie, se deschid listele de așteptare pentru cei care vor să se vaccineze anti-COVID în cea de-a treia
Coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, a explicat într-o conferință de presă cum vor proceda cei care doresc să
Edilii caută trei brașoveni care să se implice în activitatea Comisiei pentru înființarea Parcului Natural Brașovia. Primarul Coliban: această comisie
Primăria invită cetățenii interesați de dezvoltarea sustenabilă a orașului nostru – conservarea biodiversității, un oraș prietenos cu locuitorii, îmbunătățirea calității
Primarul Brașovului a promis la comemorarea luptătorului anticomunist L.C. Babeș că va amenaja „toate monumentele cu care Brașovul le este
Primăria Brașov va organiza anul acesta concursuri de proiecte pentru a construi toate monumentele cu care municipalitatea le-a rămas datoare
FOTO O brașoveancă donează 20% din valoarea comenzilor la mărțișoare secției de pediatrie a Spitalului Municipal Săcele: „Vreau să mă
De 8 ani, o brașoveancă personalizează papioane și diverse accesorii care au ajuns în întreaga țară. Aceasta dorește să vină
78 de elevi și 74 de cadre didactice din Brașov s-au infectat cu COVID-19 în ultimele 14 zile. Aproape 400
78 de elevi și 74 de cadre didactice sunt infectate în prezent cu noul coronavirus la Brașov, potrivit datelor transmise
Consiliul Național al Elevilor solicită urgent Ministerului Educației să publice programa materiei aferente simulărilor Evaluării Naționale și Bacalaureatului
Publicarea materiei aferente simulărilor Evaluării Naționale și Bacalaureatului, precum și a procedurii de organizare a acestora este solicitată de Consiliul
Cinci echipaje SMURD și două ale Ambulanței, mobilizate la un grav accident produs pe DN 13 în care a fost
Cinci echipaje SMURD, două ale Ambulanței, o autospecială de descarcerare și două echipaje cu apă și spumă intervin la această
FOTO VIDEO Un centru social din Făgăraș, în care CJ Brașov a băgat 2 milioane de lei și l-a abandonat,
Consiliul Județean Brașov a investit acum 10 ani aproximativ 2 milioane de lei în construcția unui centru social la periferia