- Unitatea dintre drepturile şi obligaţiile reciproce, intre repartizarea avantajelor şi poverilor economice, sociale, culturale şi morale constituie fundamentul solidarităţii intre generaţii.
- Marea migraţie a forţei de muncă tinere din România, spre state din vestul Europei, îndeosebi după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, are un impact economic, social şi uman incalculabil, efectele negative încep deja să se manifeste, cu deosebire asupra persoanelor vârstnice, aflate la capăt de drum, fără putere şi, în cele mai multe cazuri bolnave şi lipsite de sprijinul şi afecţiunea copiilor sau a nepoţilor.
- Sunt tot mai numeroase cazurile de bătrâni abandonaţi în România, care nu invocă neapărat lipsa mijloacelor materiale pentru subzistenţă, dar care nu au mai fost vizitaţi de copii sau de nepoţi de ani de zile.
- Este vorba de un nou tip de abandon de care suferă persoanele vârstnice, abandonul emoţional, temă pe care ar trebui să o abordăm nu numai din punct de vedere sociologic, ci şi din punct de vedere legislativ.
- aplicarea de rele tratamente copilului minor sau abandonul acestuia de către părinţi, se pedepseşte cu închisoarea, conform Codului Penal, mergând până la decăderea din drepturile părinteşti. Oare, a avea grija unui bătrân cu pensie şi cu diverse proprietăţi, este mai grea decât creşterea şi educarea unui copil până la vârsta de 26 de ani, fără venituri şi fără proprietăţi, sau e vorba de o discriminare? Atunci de ce să privim diferit cele două perioade din viaţa unui om?
Potrivit proiectului, pensia de întreținere plătită de copiii majori se stabilește pe cale amiabilă, ”apelarea la rezolvare pe cale judecătorească fiind ultima soluţie de urmat”, însă această pensie nu poate depăși o cincime din venitul net al celui obligat să o plătească.
În plus, „în circumstanţe excepţionale (boală gravă, handicap sever, mutilare sau altă dizabilitate a părintefui), copiii majori pot fi obligaţi de către instanţa judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare generate de starea în care se află părintele”.
Pedepse cu închisoarea
În proiectul de lege sunt prevăzute și sancțiuni. „Fapta unei persoane care încalcă cu vinovăție prevederile prezentei legi contituie infracțiune și se sancționează conform articolului 305 din Codul Penal privind infracțiuni contra familiei”. Astfel, pedeapsa este de închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, pentru cazurile de „părăsire, alungare sau lăsare fără ajutor”. Pentru situația de „neplată cu rea-credință, timp de 2 luni, a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească”, pedeapsa este de închisoare de la 6 luni la 3 ani.