O companie de recrutare aduce 1.000 de asiatici pentru a acoperi criza de personal din producție. Costul relocării acestora este dublu față de relocarea internă, dar românii nu prea vor să se mute

Firma de recrutare şi închiriere de angajaţi în regim temporar Gi Group, un jucător aflat pe locul cinci în topul celor mai mari companii de profil în 2018, intră pe nişa serviciilor de „import“ de personal din state non-UE şi vrea să recruteze aproximativ 1.000 de muncitori din statele asiatice care să lucreze în fabricile din România.

„Începând cu anul viitor, vom demara proiecte prin care vom reloca angajaţi din Asia – Filipine, Vietnam şi chiar India fiind printre ţările preferate – şi vrem să aducem în jur de 1.000 de persoane care să lucreze în producţie în România. Nevoia de personal calificat ne împinge spre astfel de decizii. Momentan, suntem în discuţii pentru relocarea unor muncitori din Serbia în fabricile din vestul şi din centrul ţării pentru sfârşitul anului – începutul anului viitor, pentru a testa cât durează procesul şi ce costuri sunt“, a explicat Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare Gi Group România.

În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, din construcţii şi chiar din retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români, iar această soluţie se va aplica şi în domeniul producţiei. De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.

Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.

„Cele mai multe avize solicitate de către angajatori sunt pentru lucrătorii permanenţi sau detaşaţi în sectoare de activitate din domeniul lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, restaurante, comerţ, construcţii de nave şi structuri plutitoare etc.“, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.

Companiile se confruntă cu un deficit acut de personal încă din anul 2015, când firmele de producţie din vestul şi din centrul ţării au început să aducă oameni din Moldova sau chiar din Oltenia pentru a face faţă comenzilor venite de la export. Această practică a relocării este una costisitoare, având în vedere că pentru fiecare angajat relocat din alte zone ale României costurile de personal sunt majorate de până la 2,5 ori, în acest pachet fiind incluse cheltuielile cu cazarea, masa şi transportul angajaţilor relocaţi.

„În continuare facem şi relocare naţională, noi relocăm cam 50 de oameni pe săptămână la nivel naţional, însă numărul de candidaţi pe care îi găsim nu este suficient pentru a acoperi cererea din partea angajatorilor. Relocarea naţională rămâne o soluţie extrem de importantă pentru angajatorii români, în special pentru cei din vest. În această perioadă cu atât mai mult deoarece numărul de persoane care pleacă în străinătate creşte. Mai mult decât atât, pe timpul verii, producţia creşte“, a mai spus Cristian Huzău, care conduce o companie cu aproximativ 3.000 de angajaţi.

Dacă relocarea unui angajat român din Moldova sau din Oltenia în vestul ţării generează costuri de sub 1.000 de euro, relocarea unui angajat din statele asiatice porneşte de la de 2.000 de euro, având în vedere că există costuri adiţionale privind obţinerea actelor de angajare şi achiziţia biletului de avion.

Criza de personal din România s-a acutizat în ultimii ani şi pe fondul faptului că, deşi salariile au crescut, fenomenul migraţiei externe nu s-a redus şi, anual, peste 200.000 de români pleacă să lucreze în alte state.