Stiri Brasov, Turism

Proprietarii de terenuri se opun înfiinţării Parcului Naţional Făgăraş. Aceștia se tem că parcul va conduce la dispariția satelor din areal

Fundaţia Conservation Carpathia a organizat, miercuri, la Braşov, o întâlnire cu proprietarii de terenuri şi primarii comunelor din zona braşoveană a Masivului Făgăraş, pentru a prezenta proiectul înfiinţării Parcului Naţional Făgăraş, care, potrivit reprezentanţilor ONG-ului, ar avea ca scop protejarea şi conservarea pădurilor din acest areal.

Proprietarii de terenuri şi reprezentanţii administraţiei locale din zonă le-au spus însă Barbarei Promberger, director executiv al Conservation Carpathia, şi colaboratorilor acesteia că nu sunt de acord cu acest proiect, reproşându-le că nu au fost consultaţi anterior. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, a subliniat neimplicarea instituţiei pe care o conduce în proiect, în pofida a aceea ce fundaţia ar fi lăsat de înţeles să se creadă, prin anunţul transmis invitaţilor la dezbatere.

„Această iniţiativă nu a aparţinut Consiliului Judeţean Braşov. Am venit ca şi ceilalţi colegi primari ca invitat. Mi-am exprimat un punct de vedere referitor la acest lucru ţinând cont de faptul că, dacă astăzi Masivul Făgăraş se află în situaţia în care există foarte multă biodiversitate, a existat o strategie durabilă şi s-a ajuns la a avea această şansă ca acest masiv să devină parc naţional; consider că este rezultatul muncii proprietarilor, celor care au locuit în zona respectivă, tocmai datorită faptului că, fără a avea cine ştie ce cunoştinţe ştiinţifice, au făcut acest lucru, iar azi ne putem bucura că în Masivul Făgăraş putem avea foarte multe exemplare ca faună şi ca floră. Şi toate aceste lucruri s-au datorat administraţiei zonei respective – primăriilor, composesoratelor – iar tot ceea ce se va dori pe viitor ar trebui să ţină cont de opinia oamenilor, de faptul că şi ei sunt la fel de interesaţi ca zona respectivă şi pe viitor să rămână la fel”, a afirmat Adrian Veştea.

„Comunităţile locale din raza acestui experiment social care se încearcă – mă refer la înfiinţarea parcului naţional munţii Făgăraş – se opun acestei iniţiative întrucât ar afecta un mod de viaţă tradiţional. În această zonă montană, pe versantul nordic sau sudic, oamenii locului trăiesc dintr-o activitate ancestrală, tradiţională, de oierit, creşterea vitelor, utilizarea resurselor locale pentru încălzit, pentru construcţie. Or, proiectul pe care îl propun aceşti miliardari străini, toţi cetăţeni străini, este de a crea aici o zonă de sălbăticie absolută în care omul să nu mai intervină şi să nu mai facă parte din acest areal, să se dezvolte animalele sălbatice. O comunitate locală care nu are posibilitatea de a-şi asigura un nivel de subzistenţă prin agricultura de familie, creşterea animalelor ce alternativă are decât să îngroaşe numărul românilor care pleacă în străinătate?”, a afirmat Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele „NostraSilva”, federaţia proprietarilor de păduri şi păşuni din România.

“Dacă acest parc naţional s-ar face, zecile de sate de jur şi-ar închide porţile. Asta a încercat odată şi Ceauşescu, să radă satele din munţii Făgăraş sau să le taie apa, ca, dacă ar mai fi partizani, să nu aibă logistica necesară. (…) Dacă acest parc s-ar face acum, oamenii din zonă nu ar mai avea nici lemn de foc, nici unde să meargă la cules de ciuperci, nici unde să meargă la plimbare”, a spus primarul comunei Şinca Nouă, Dumitru Flucuş.

“Nu suntem nişte sclavi în ţara noastră şi ştim să ne protejăm şi pădurile, şi munţii, şi păşunile şi vrem să trăim aici ca proprietari. Am lucrat şi eu la Garda Forestieră şi cunosc foarte bine legislaţia şi nu vrem să fim asupriţi. Au păcălit oamenii să-şi vândă pământurile, au luat fond de vânătoare şi vin şi aterizează cu elicopterul pe munţi ca să vâneze capre negre. Interesul lor este exploatarea de metale preţioase din zonă, pentru că, în regimul comunist, s-au făcut prospecţiuni în toată zona de nord a judeţului Argeş, acolo sunt rezerve de minerale preţioase şi ei au pus mâna pe aceste hărţi şi fac pe dracu în patru să cumpere teren unde sunt aceste rezerve”, a afirmat Aurel Vorovencea, proprietar de pădure în zona Rucăr, judeţul Argeş.

Barbara Promberger a arătat că, în urma celor două întâlniri – cea de la Braşov fiind a doua -, fundaţia va adopta o nouă strategie.

„Proprietarii de teren sunt foarte speriaţi că fundaţia noastră vine asupra dreptului de proprietate, încalcă legea sau vrea să facă ceva împotriva comunităţilor. Pentru noi asta înseamnă că este foarte mult de lucru cu persoanele, să înţeleagă care sunt scopurile adevărate ale fundaţiei şi că lucrăm, de fapt, pentru, şi nu împotriva comunităţilor. Suntem conştienţi că nu putem să-i convingem numai cu cuvinte şi strategia noastră este să lucrăm acolo unde avem deja proprietate, unde lucrăm deja cu comunităţi locale şi, încet, să includem şi alţi proprietari care sunt mai interesaţi şi mai deschişi şi cred că, în timp, o să vedem rezultate”, a spus Promberger.

Potrivit acesteia, beneficiile realizării acestui parc pentru proprietarii de terenuri „sunt în turism, o promovare puternică pentru zonă, o protejare a naturii, dar într-un mod în care comunitatea profită”. “Adică vor fi investiţii. Lumea depinde încă de resursele naturale, dar, în multe cazuri, sunt şi alternative, care trebuie să fie atrase, adică în loc de lemne de foc poate să fie investiţii externe, statul român să investească în alt mod de încălzire”, a explicat directorul Fundaţiei Conservation Carpathia.

Conform declaraţiilor date de directorul tehnic al Fundaţiei, Mihai Zotta, în ianuarie 2017, prima încercare de înfiinţare a Parcului Naţional Făgăraş a avut loc în perioada 2002-2005, fiind vorba de un proiect finanţat de Consiliile Judeţene Sibiu, Argeş şi Braşov pentru realizarea unui studiu ştiinţific, care cuprindea aproximativ 200.000 hectare. Potrivit lui Zotta, demersurile de constituire a parcului au ajuns până în stadiul de redactare a hotărârii de guvern la acea dată, apoi, „din cauza presiunilor exercitate de parlamentarii care apărau grupuri de interese locale, forestiere şi cinegetice, proiectul a fost stopat definitiv”.

În 2016, guvernul Cioloş a aprobat însă Memorandumul privind înfiinţarea Parcului Naţional Făgăraş iar ulterior, Fundaţia Conservation Carpathia a atras o finanţare de 5 milioane de euro pentru implementarea unui astfel de proiect.

Esti Companie? Aplica gratuit!

Puteţi adăuga job-urile disponibile în compania dumneavostră pentru a fi vizibile pe site-ul BizBraşov, dacă solicitaţi un cont. Doar aşa veţi putea intra în contact direct cu candidaţii.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*