În urma unei investigații care s-a întins pe parcursul ultimului an, în timpul căreia au fost consultate mii de pagini de date cu măsurătorile pentru diverși poluanți, jurnaliștii de la GreatNews a descoperit că, timp de ani buni, uneori chiar și de-a lungul a șase ani consecutivi, unii poluanți din aer pur și simplu nu au fost măsurați, sau aparatele au funcționat prea puțin într-un an pentru ca datele să fie validate. Prin urmare, nivelul real al poluării nu a putut fi calculat.
GreatNews a verificat felul în care s-au desfășurat măsurătorile pentru 5 poluanți în cele mai mari 7 orașe din România printre care se numără și Brașovul.
Cei 5 poluanți aleși sunt unii dintre cei care au cele mai grave efecte asupra sănătății umane: PM2.5 (particule de materie cu diametru de 2,5 micrometri sau mai mici), PM10 (cu diametru de 10 micrometri sau mai mici), benzen, dioxid de sulf și monoxid de carbon.
Atât benzenul, cât și particulele de materie, au fost incluse de către Organizația Mondială a Sănătății pe lista substanțelor cancerigene pentru om. Comisia Europeană estimează că, în fiecare an, 25.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului.
Ce poluanți nu au putut fi monitorizați în Brașov
În conformitate cu investigația celor de la GreatNews, în ceea ce privește Benzenul, în 2014 și 2015 nu s-a făcut nici o măsurătoare la stațiile din rețea, iar în 2011 și 2013, datele colectate au fost insuficiente pentru a fi validate. Date insuficiente au fost și în 2015 și 2016 pentru măsurătorile particulelor de PM 2.5. Mai grav însă, dioxidul de sulf nu a fost măsurat deloc în 2014, la nici una dintre staâiile din Brașov, iar în 2015, fie nu a fost măsurat, fie datele colectate au fost insuficiente. De altfel, Brașovul se numără printre orașele din cauza cărora România ar putea intra în procedură de infringement, din cauza poluării din aer.
La Braşov există patru staţii de măsurare a calităţii aerului, care sunt montate în cele mai aglomerate puncte din oraş. Una era localizată în intersecţia de la Aula Universităţii (fiind însă dezafectată pentru a fi mutată în zona Memorandumului), a doua este pe Bulevardul Gării, alta pe Calea Bucureşti şi ultima pe Bulevadrul Vlahuţă. Datele furnizate de aceste staţii sunt transmise pe site-ul calitateaer.ro, la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi la Garda de Mediu, precum şi la autorităţile locale.
De ce nu s-au făcut măsurătorile?
Măsurătorile, obligatorii conform Legii 104 din 2011, sunt realizate de către Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, care a fost înființată înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (primele stații au început să funcționeze în București în 2004). La ora actuală, rețeaua este alcătuită din 147 de stații de monitorizare, răspândite în toată țara, amplasate în special în orașe. Rețeaua, și toate echipamentele stațiilor, se află în administrarea Ministerului Mediului, autoritatea centrală având obligația să asigure fondurile necesare funcționării acestora. În schimb, Agențiile pentru Protecția Mediului de la nivel județean se ocupă doar de operarea stațiilor.
Din răspunsurile strânse de la Agențiile pentru Protecția Mediului (APM) din țară rezultă că, cel mai adesea, datele despre poluanți nu au putut fi colectate din cauza aparatelor defecte, care au fost reparate – în unele cazuri – după intervale uriașe de timp. Deși agențiile anunțau ministerul că au nevoie de bani pentru reparații, fondurile au fost adesea insuficiente pentru a asigura o bună funcționare a rețelei, în special în anii 2012, 2013 și 2014.
Un comentariu