28 de organizaţii cer preşedintelui Klaus Iohannis să emită de urgenţă decretul de organizare a unui referendum prin care românii să-şi exprime voinţa cu privire la legislaţia în materia penală. Cererea are la bază un sondaj ISSPOL, la comanda Geeks for Democracy.
28 de organizaţii îi cer preşedintelui un referendum pe justiţie. Cine e în spatele sondajului în baza căruia se cere consultarea populară
Sondajul care stă la baza solicitării organizaţiilor civice a fost realizat de Institutul de Studii Sociale şi Politice (ISSPOL), la comanda Geeks for Democracy şi arată că 91% dintre cei intervievaţi sunt împotriva amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie.
Geeks for Democracy este un proiect de creare a unei coalitii pentru monitorizarea votării, la alegerile din decembrie 2016, se arată pe site-ul organizaţiei. Un proiect în care organizaţiile precum Funky Citizens, Expert Forum, CSD, CRS şi-au pus resursele la comun. Ulterior, acestea au creat Fondul pentru Democraţie (fond civic, de tip seed. Toţi contribuitorii care fac o donaţie recurentă pot să decidă, alături de un board de profesionişti, care sunt proiectele de finanţat)
Institutul de Studii Sociale şi Politice, cea care a realizat sondajul, este o entitate a Cult Group lansată în 2012 care cercetează domeniul politic şi cel social din România, se arată pe site-ul organizaţiei. Aceeaşi sursă precizează că echipa este formată din 8 specialişti, cercetători pasionaţi de ariile lor de expertiză, dar fără a fi precizat vreun nume. În conferinţa de presă de miercuri, cel care a vorbit din partea ISSPol a fost Alexandru Zodieru, manager general la Cult Market Research.
Conform sondajului ISSPOL, 91 % dintre cei intervievaţi se declară împotriva amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie. Totodată, 87% care au votat cu PSD/ALDE/UDMR la alegerile parlamentare din 2016 se opun graţierii şi amnistiei; 63% dintre români consideră că pedepsele pentru corupţie sunt prea mici; 73% dintre români consideră că viaţa lor este afectată de corupţie în proporţie mare şi foarte mare; 80% dintre români consideră că lupta anticorupţie este importantă pentru ei, iar 91% dintre români doresc să continuăm să fim parte a Uniunii Europene, arată sondajul făcut public aici:
http://g4d.ro/studiu_amnistie/
Studiul a fost realizat în perioada 4-11 decembrie, prin metoda CATI (tehnică de intervievare telefonică a respondenţilor), pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.064 de persoane şi are o marjă de eroare de 3%.
Pe baza acestui sondaj, 28 de organizaţii civice cer preşedintelui României să emită de urgenţă decretul de organizare a unui referendum naţional prin care românii să-şi exprime voinţa cu privire la relaxarea sau înăsprirea legislaţiei în materie penală. Grupurile precizează că procedura pentru declanşarea acestui referendum a fost deja demarată în ianuarie 2017, Parlamentul avizându-l favorabil în februarie 2017.
La întrebarea legată de pedepsele aplicate pentru faptele de corupţie, conform rezultatelor sondajului, două treimi dintre respondenţi au declarat că sunt prea mici şi doar şase şase la sută au răspuns că sunt prea mari.
Mihai Poliţeanu, membrul fondator Iniţiativa România, a declarat că „91 la sută dintre români se opun graţierii şi amnistiei şi foarte important, 87 la sută dintre votanţii PSD-ALDE-UDMR din 2016 se opun şi ei graţierii şi amnistiei. Dacă ar fi să rezum aceste cifre, să trag o concluzie, aceea ar fi că românii mai degrabă ar graţia porcii de Crăciun decât să graţieze politicienii care au furat din banii publici, din banii noştrii, ai românilor“.
“Având în vedere anunţul comitetului executiv PSD privind iminenţa adoptării unei ordonanţe a amnistiei şi graţierii, având în vedere solicitarile autorităţilor europene exprimate şi în raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi având în vedere rezultatele acestui sondaj, aproape 30 de grupuri civilce active, formuleaza trei solicitări adreste decidenţilor politici: Cerem Preşedintelui României Klaus Iohannis să emită de urgenţă decretul de convocare a unui referendum naţional prin care românii să-şi exprime voinţa cu privire la relaxarea sau înăsprirea legislaţiei în matere penală”, a mai spus Mihai Poliţeanu.
O a doua cerinţă a grupurilor civice este către Guvern şi vizează oprirea procedurilor de legiferare privind modificarea codurilor penale, a proiectului privind amnistia şi graţierea.
Totodată, organizaţiile solicită decidenţilor politici şi instituţionali, respectiv preşedintelui Klaus Iohannis, prim-ministrului Viorica Dăncilă, ministrul Justiţiei – Tudorel Toader, Avocatul Poporului – Victor Ciorbea şi liderilor politici din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, Vasile-Daniel Suciu – PSD, Raluca Turcan – PNL, Dan Barna – USR, Korodi Attila – UDMR, Varujan Vosganian – ALDE, Eugen Tomac – PMP, Varujan Pambuccian – Minorităţi şi Victor – Viorel Ponta – Neafiliaţi, o serie de întâlniri până cel târziu pe 24 decembrie 2018 pentru a discuta despre necesitatea continuării luptei împotriva corupţiei şi a respectării independenţei justiţiei.
Grupurile semnatare sunt: #activAG Piteşti, Acţiunea Civică Galaţi, Asociaţia Aradul Civic, Asociaţia Reactiv Braşov, Braşovul Civic, Corupţia Ucide, Diaspora Franţa Solidară cu România, Euro Aleg 2.0, Geeks for Democracy, Iniţiativa România, Initiativa Timişoara, Protestatari ProDemocraţie Londra, Rădăuţiul Civic, Reset Iaşi, #Rezist Dublin, #Rezist Galaţi, #Rezist Lyon, #Rezist Ingolstadt. Şi eu sunt din România, #REZISTENŢA, #Rezist MILANO, #Rezistenţa din Diaspora, Rezistăm şi la Paris, #Rezist WMW, Ştafeta Steagului Uniunii Europene, Umbrela Anticorupţie Cluj, Vă Vedem din Bucureşti, Vă Vedem din Sibiu şi VedemJust.
