Brașoveanca Neculai-Pelei Maria a înființat firma Livamer Frust SRL, cea care se ocupă de producția și distribuția merelor din vechea livadă a comunei Homorod. Anul acesta merele familiei sale au ajuns în Hypermarketul Carrefour din Brașov, dar și în lanțul de magazine Selgros din toată țara.
„Mere românești din livada proprie” este afacerea unei familii din satul Mercheașa, comuna Homorod, din județul Brașov. Neculai-Pelei Maria deține firma Livamer Fruct SRL, înființată în 2017, cu toate că familia sa a început să vândă mere încă din 2012. „Tatăl meu este născut, crescut și locuiește, în continuare, în Homorod, iar livada este dinainte de revoluție. A fost lăsată în paragină ani la rând. Noi am pierdut numărul, pentru că nu se mai găsesc documente. Nu ne-a lăsat sufletul să vedem cum se distruge, așa încât am făcut cumva și am cumpărat pomii”, spune Maria.
„Vândutul merelor a fost o provocare”
Familia a reușit să salveze o parte din livadă, folosindu-se de fonduri puține, dar proprii. După ce au curățat și întreținut livada câțiva ani la rând, aceasta a început să intre pe rod. „Țin minte că eram la muncă și m-a sunat tata să îmi spună că avem și noi câteva mere. Mi-a zis să le iau, să le vând și să fac ce vreau eu cu banii. Asta a fost ca o provocare și de atunci am început să mă zbat, iar tot de atunci, din 2012, au început și primele discuții cu Selgros”, povestește Maria.
Când s-a înființat firma, familia a trebuit să se gândească la un brand care, la un moment dat, va ajunge și peste hotare. Pentru că zona în care se cultivă merele este una săsească, s-a ales denumirea „Apfelland”. „Noi punem mult accent pe simplitate și pe natură. Prima dată culorile au fost mai maronii, precum pământul. Pentru noi contează foarte mult părerea clienților. În funcție de cum ne percep aceștia sau ce nevoi au, încerc să iau o decizie, inclusiv în ceea ce privește sigla”, afirmă Maria.
În momentul de față livada nu are producție ca una nou inființată, întrucât este una veche, și din acest motiv sunt mult mai puține tone de mere pe hectar. „Momentan cultivăm măr doar pe 5 hectare și ceva și cam tot atât de prun. Pe cele din urmă nu le vindem, fiindcă le ținem pentru consumul propriu. Nu ne putem compara cu unii care sunt de 20 de ani pe piață și au 200-300 de hectare de pomi”, susține Maria.
Mirosul, punctul forte al mărului
Ceea ce este deosebit la merelor de Homorod e tocmai mirosul, Maria fiind de părere că, cel mai bine, acestea se vând singure. „Când am fost la Carrefour și le-am prezentat merele, am avut o singură lădiță, însă, când am deschis mașina, mirosul i-a uimit și, mai apoi, gustul i-a lăsat fără cuvinte. Chiar mi-au spus că nu au mai mâncat așa mere de foarte mult timp”, spune mulțumită Maria.
Se pare că cei care cumpără se așteaptă ca mărul să fie unul perfect, însă ceea ce nu știu ei este tocmai faptul că cele mici au mai mult calciu decât cele mari și sunt mai rezistente, iar dacă, la un moment dat, acestea se strică, înseamnă că sunt sănătoase. „Nu există vreo legumã sau fruct fără cusur. Dacă în mărul ăla s-a găsit un vierme, cu siguranță el nu are chimicale. Dacă se strică repede înseamnă că nu este stropit cu nimic. Cei mai în vârstă sau cei care au avut legătură cu viața la țară știu ce înseamnă merele noastre. Celor tineri, care nu au intrat niciodată în contact cu așa ceva, e greu să le schimbi părerea”, spune Maria.
Florina, soi vechi românesc
În livadă se găsesc 2 soiuri de mere, unul de vară, Pionier, și unul de iarnă, Florina, care este un soi românesc, vechi. Provocarea în aceastã industrie este tocmai faptul că, în România, clientela nu este educată să cumpere un produs sănătos, ea căutând, de fapt, mărul cel mai arătos. „Îmi amintesc că venise o doamnă să cumpere mere pentru copiii ei. A venit, a dat cu cheia pe el și mi-a spus că are ceară, însă nu știa nimic de soiul respectiv. Acela era unul de iarnă, iar, când este gata de cules, pe măr se pune o peliculă care, cumva, să îl protejeze. Mulți nu stiu despre ce vorbesc, se așteaptă ca mărul să fie cât mai arătos”, povestește Maria.
La nivel local, merele din Homorod se găsesc doar la hypermarketul Carrefour Brașov și la Băcănia lui Tomiță, însă sunt și persoane fizice care vin să cumpere tocmai din livadă fructele sau să guste sucul de mere, care, va ieși în curând și pe piață. Familia a reușit să-și vândă produsul și în Selgros, merele ajungând în toată țara. „Cea mai grea provocare a fost vândutul merelor, să găsești piața de desfacere și să afli toate informațiile care țin de domeniul ăsta. Ca să ajungem în Selgros a fost o muncă grea, de câțiva ani, în spate. Nu este ușor, dar dacă ai marfă bună, știi să o prezinți și nu dai bir cu fugiții la primul refuz, reușești să faci ceea ce ți-ai propus”, spune Maria.
Fonduri europene pentru modernizarea livezii
Aceasta a depus și două proiecte pentru a obține fonduri europene, întrucât își dorește să modernizeze livada, să scoată pomii care s-au uscat, să-i replanteze și să construiască un depozit unde să poată ține merele. „Noi lucrăm 100% manual, doar cu zilieri și, în rest, cu familia. Este greu cu forța de muncă, pentru că nu prea găsești persoane dornice de așa ceva, însă lucrul acesta nu ne-a ținut pe loc. Am depus două proiecte pentru fonduri europene fiindcă dorim să ne modernizăm, ca să lucrăm în condiții mai ușoare”, încheie Maria.
