Specialiștii încep deja să vadă semnele unei noi crize globale. Economia mondială este amenințată în prezent de un adevărat ciclon, iar o recesiune în 2019 este din ce în ce mai probabilă.
Euler Hermes, liderul global în asigurarea de credit comercial şi recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor, prin intermediul departamentului de Cercetare Economică, prezintă într-o analiză cutată de Capital perspectivele economice la nivel global pentru trimestrul trei al acestui an şi avertizează că un adevărat ciclon ameninţă economia globală. Pe măsură ce 2018 se încheie, devine clar că ceea ce părea o posibilă recesiune în 2019 este mult mai probabilă astăzi decât acum un an.
Un adevărat ciclon ameninţă economia globală. Prin forţa sa de a influenţă economia globală, Statele Unite se află în mijlocul ciclonului, trimiţând valuri de şoc şi incertitudine către restul lumii. În timp ce China, Japonia şi zona euro se află în vârful stabil al ciclonului, capabile să absoarbă şocurile, pieţele emergente se află în vartejul instabil. Cu toate acestea, anticipăm că economia globală poate provoca o astfel de furtună, iar creşterea PIB-ului mondial ar trebui să rămână rezistentă în 2018 şi 2019.
Deocamdată, zona euro este stabilă
Zona euro rămâne în vortexul stabil al economiei globale, deoarece marjele sale pot absorbi şocurile externe negative ale lichidităţii şi ale incertitudinii comerciale. Cu toate acestea, după + 2,6% în 2017, cel mai mare din ultimii 10 ani, creşterea PIB-ului ar trebui să încetinească până la + 2,1% şi + 1,8% în 2018 şi, respectiv, 2019. Se aşteaptă ca firmele să investească, deoarece încă se bucură de marje mari şi de costuri de finanţare scăzute. Creşterea cifrei de afaceri a societăţilor nefinanciare a fost de aproximativ 5-6% anual în Germania, Franţa şi Spania, şi puţin peste 3% în Italia. Deciziile privind investiţiile şi angajările vor fi încurajate de un vânt favorabil pentru exporturile italiene, pe fondul creşterii tensiunilor comerciale globale şi a incertitudinii crescute a politicii interne ca urmare a formării unui guvern populist de coaliţie.
Țările est-europene continuă să beneficieze de recuperarea din zona euro şi de activitatea continuă de investiţii puternice datorită unei absorbţii îmbunătăţite a fondurilor UE. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, acest lucru a favorizat acumularea de dezechilibre şi a crescut riscul de supraîncălzire. Acesta a fost cazul pentru Turcia şi România, şi mai recent pentru Ungaria.
Inflația României rămâne ridicată
În România, începând cu 2018, observăm o timidă încercare de înăsprire monetară, economia va înregistra o încetinire puternică, iar inflaţia se situează în continuare în jur de 5%, după cum scriu analiștii de la Capital. „Deşi trendul inflaţiei a înregistrat o uşoară decelerare începând din luna iunie (+5.4%) până în octombrie (+4.3%) pe seama preţurilor mărfurilor alimentare (+3.7%), nivelul rămâne în continuare ridicat. Creşterea continuă a deficitului de cont curent din ultimii trei ani (+38.5% la nouă luni faţă de anul trecut) pare că s-a ajustat parţial prin inflaţie şi mai puţin prin cursul de schimb. O continuare a acestui efect ar duce povara ajustării tot pe seama inflaţiei. Diferenţa sensibilă între prognozele guvernului de creştere peste 5% a PIB în 2018 şi estimările în scădere ale Comisiei Europene de la 4.1% în vară la 3.6% în toamnă sugerează că decalajul între consum şi investiţii (în scadere în primul semestru) în formarea PIB ar putea continua, favorizat fiind consumul”, spune Mihai Chipirliu, Head of Risk Analysis, Euler Hermes Services Romania.
Rusia, afectată de sancțiunile SUA
În alte părţi din Europa Centrală, pieţele forţei de muncă s-au supraîncălzit, dar fără niciun impact asupra inflaţiei sau a economiei până în prezent.
În Rusia, sancţiunile noi şi mai severe din partea SUA au afectat negativ pieţele financiare şi ar trebui să influenţeze activitatea investiţională şi creşterea pe termen mediu. Orice impact pe termen scurt asupra economiei a fost în cea mai mare parte compensat de creşterea preţurilor la petrol şi de creşterea producţiei de petrol în 2018. Sectoarele bancar, al energiei, al transportului aerian şi al comerţului internaţional ar fi cele mai afectate. Totuşi, creşterea anuală va rămâne subjugată în jurul valorii de + 1,6% în 2018-2019, deoarece rigidităţile structurale persistă.