Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a omului de afaceri Dan Mihai Tartaga, patronul Fabricii de Zahăr Bod, acum în faliment, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, delapidare și participație improprie la spălare a banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii precizează: „În calitatea menționată mai sus, inculpatul Tartagă Dan Mihai a dispus, în perioada 2005-2009, înregistrarea în evidențele contabile ale societății (conturi furnizori, registru jurnal, registru casă, jurnal cumpărări) și în documentele legale obligatorii (declarații fiscale-deconturi de TVA și situații financiare) a unor cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale (bunuri nelivrate, servicii neprestate), în scopul sustragerii societății de la îndeplinirea obligațiilor fiscale și pentru a intra în mod necuvenit în posesia unor sume de bani. Prin aceste demersuri, a fost cauzat un prejudiciu bugetului de stat de 8.821.642 lei (format din TVA în sumă de 8.083.903 lei și impozit pe profit de 737.739 lei, la care se adaugă obligații accesorii). De asemenea, inculpatul Tartagă Dan Mihai s-a implicat în crearea unui mecanism care a avut drept scop însușirea unui teren în suprafață de 29.158 mp, cunoscut sub denumirea de „Spitalul Stejăriș”, situat într-o zonă cu deosebit potențial imobiliar (drumul spre Poiana Brașov). Concret, profitând de controlul său asupra consiliului de administrație al societății pe care o administra, la data de 27 august 2007, bunul respectiv a fost achiziționat la prețul de 5.003.650 lei, deși operațiunea nu era justificată din punct de vedere economic și al obiectului de activitate al firmei. Ulterior, la data de 15 ianuarie 2010, imobilul a fost „dat în plată” către o rudă a inculpatului, pentru o pretinsă datorie de 1.200.000 lei, inexistentă în evidențele contabile ale societății. În aceeași zi, pentru a disimula adevărata natură a provenienței și proprietății asupra acestuia, din dispoziția inculpatului Tartagă Dan Mihai, persoana respectivă, fără vinovăție, a întocmit înscrisuri notariale prin care l-a mandatat pe acesta să dispună de bun cum va considera de cuviință precum și un testament prin care bunul i-a fost lăsat moștenire”.
În cauză, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii, prin instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului Tartagă Dan Mihai. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 25.016.910 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Brașov cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Al doilea dosar DNA
Tartagă este la al doilea dosar instrumentat de procurorii DNA, după ce în 2014 a fost trimis în judecată pentru că ar fi luat 7.000 de tone de zahăr din rezerva de stat cu complicitatea unor funcționari. „În lunile ianuarie-martie, mai-septembrie 2009 şi în luna ianuarie 2010, inculpatul Dan Tartagă a dat dispoziţie angajaţilor Fabricii de Zahăr Bod să scoată şi să valorifice, fără aprobarea A.N.R.S.P.S., zahăr din rezerva de stat aflat în păstrare la această societate, cu consecinţa diminuării rezervei de stat cu cantitatea totală de 6.558.794 kg zahăr (6.279.644 kg în 2009 şi 279.150 kg în 2010). Prin intermediul angajaţilor i-a dat inculpatului Valentin Costea, directorul executiv al A.N.R.S.P.S. – U.T. 350, produse alimentare, materiale de construcţii şi i-a achitat servicii de transport în valoare totală de 59.440,55 lei, pentru ca acesta din urmă să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu privind asigurarea integrităţii cantitative a rezervei de stat depozitată la Fabrica de Zahăr Bod. În acest sens, inculpatul Valentin Costea nu a controlat activitatea realizată de inculpata Vasilica Poenaru la sediul SC Fabrica de Zahăr Bod SA, a recepţionat formal zahărul împrospătat, cu consecinţa producerii la nivelul U.T. 350 a unui prejudiciu în valoare de 12.559.288 lei reprezentând contravaloarea cantităţii de 6.279.644 kg zahăr luată fără drept de inculpatul Dan Tartagă din rezerva de stat în anul 2009, a unui prejudiciu în valoare de 196.166,06 lei reprezentând plata nelegală a unor chirii şi contravaloarea serviciilor de transport efectuate în interes personal cu autoturismul de serviciu precum şi salariul primit de şoferul său. Mai mult, inculpaţii Valentin Costea şi Poenaru Vasilica au întocmit în fals documente, pe care le-au folosit pentru a justifica propunerea de suplimentare a cantităţii de zahăr scoasă la împrospătare în anul 2009, plata către SC FABRICA DE ZAHĂR BOD SA a cheltuielilor de depozitare şi obţinerea de la A.N.RS.P.S. a unei părţi din suma destinată achitării chiriei. În vederea recuperării acestui prejudiciu, s-a instituit măsura sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor“, se arată în rechizitoriul din 2014.
Urmărit internațional, se „ascundea” sub nasul polițiștilor
După ce în 2011 fusese condamnat la cinci ani cu executare în dosarul ărivatizării Fabricii de Zahăr Bod, Tartagă s-a predat în 2013, după ce fusese pus sub urmărire internațională. Tartagă se afla însă în Brașov, iar forțele de ordine nu s-au interesat de sănătatea lui. El a ieșit ceva mai repede din penitenciar, destul de repede pentru a muta brandul „Fabrica de Zahăr Bod” pe o altă firmă, înainte ca firma pe care o preluase de la stat și pentru care a stat în închisoare să dea faliment.
De altfel, Tartagă era obișnuit cu gratiile, după ce în 1999 a ucis doi bătrâni pe strada Iuliu Maniu într-o curbă care avea să îi poarte numele după acel incident. Nici atunci nu s-a predat prea rapid.
„Binefăcătorul” lui Dunca
După ce Marius Dunca, actualul șef interimar al PSD Brașov, nu a mai fost șef al ANPC (imediat după evenimentul Colectiv, când a fost găsit principalul vinovat), Tartagă i-ar fi dat acestuia 5.000 de euro lunar pentru a-și acoperi cheltuielile. Mărturia îi aparține chiar fostului ministru al Tineretului și Sportului.