Ursul care a umblat marți pe străzile din Brașov, printre mașini, a ajuns peste tot pe internet. Chiar dacă toată lumea știe că ei hibernează iarna, se pare însă că acest lucru este din ce în ce mai rar, întrucât viața în apropierea orașelor și a omului a schimbat obiceiurile urșilor.
Cristian Papp, specialist WWF România pe carnivore mari, a explicat faptul că aceștia intră în hibernare din cauza lipsei de hrană și a frigului. „Dacă urșii au o cantitate suficient de mare de hrană la disponiție, hibernarea poate fi mai scurtă sau să nu se întâmple deloc. De aceea vedem, în zona Brașovului sau în zona Băilor Tușnad, urși care nu hibernează deloc, pentru că au ce să mănânce”, a susținut Cristian.
Gestionare necorespunzătoare a deșeurilor organice
Conform acestuia, din cauza faptului că nu există o gestionare corespunzătoare a deșeurilor organice, urșii au fost învățați că există hrană disponibilă în apropierea localităților. Astfel, până nu vom învăța cum să gestionăm corect deșeurile, tot mai mulți urși vor fi văzuți în sate și orașe. „În plus, în ultimii ani au crescut cazurile de urși care vin în oraș, fiindcă s-a practicat o hrănire complementară atât de intensă. În ultimii 10 ani, interesul a fost să se mentină pe o anumită suprafață un număr cât mai mare de urși, ca să scadă costurile gestionării acestora”, a spus Cristian.
Se pare că și asociațiile de vânătoare au jucat un rol important în atragerea urșilor din zonele muntoase în zone mai joase. De asemenea, faptul că au fost deranjați în habitatul lor, a influențat comportamentul acestor exemplare. „Hrănirea complementară a urșilor s-a practicat pe o scară foarte mare și foarte aproape de localități, motiv pentru care urșii s-au obișnuit cu prezența omului, l-au asociat pe acesta cu sursa de hrană. Astfel, ei se apropie foarte mult de oameni și de localități. În anumite zone a scăzut și hrana naturală a ursului, acele fruncte de pădure care sunt culese masiv toamna”, a adăugat Cristian.
„Urșii din zona Brașovului nu intră la somn, fiindcă mânăncă în oraș”
În plus, reprezentantul Asociației Carnivore Mari, Mihai Pop a explicat faptul că există anumite condiții care trebuie îndeplinite pentru ca urșii să hiberneze. Așadar, stratul de zăpadă trebuie să fie suficient de gros, resursa de hrană să fie insuficientă și raportul zi/noapte să se schimbe, pentru a declanșa instinctul urșilor de a se retrage în bărlog.
„Ursul poate să doarmă 3-4 luni, dacă iarna este grea, sau poate să doarmă o lună și restul perioadei să fie activ. În jurul Brașovului probabil există resursă de hrană disponibilă, pe la gunoi, hrănitori artificiale, în curțile omului, și atunci, pentru că animalul are de unde să-și extragă energia pe perioada iernii, el nu mai intra în hibernare. Noi nu am lucrat pe zona Brașovului, dar în zonele unde am lucrat noi, nu am observat să fie un număr mai mare de urși care hibernează. Ce am monitorizat noi, urșii au intrat la somnul de iarnă, au ieșit, iar au intrat, în funcție de vreme, de hrană. Urșii din zona Brașovului, Tușnad, cel mai probabil sunt exemplare care nu mai intră la somn, fiindcă mănâncă în oraș. Dar nu putem spune că este un fenomen valabil pentru toată România”, a declarat acesta pentru hotnews.ro.