În România existau la finalul anului trecut circa 102.500 de magazine, unităţi HoReCa şi drogherii care vând bunuri de larg consum (FMCG), cu vânzări totale ce au sărit în 2017 pragul de 20 de miliarde de euro. Unu din cinci lei cheltuiţi la nivel naţional a fost lăsat la casele magazinelor şi restaurantelor din Bucureşti, capitala fiind responsabilă pentru 21,3% din totalul vânzărilor, deşi are doar 9,4% din populaţie şi 13,8% din suprafaţa comercială, arată datele companiei de cercetare de piaţă Vektor Marktforschung.
Acestea ilustrează încă o dată că în Capitală există cele mai mari vânzări per metru pătrat şi totodată coşul de cumpărături cu cea mai mare valoare. Acest lucru este corelat cu puterea de cumpărare a locuitorilor care au şi salarii pe măsură, cu 20% peste media naţională şi cu 40% peste nivelul din judeţele sărace ale României.
Astfel, prin comparaţie, în Botoşani, unul dintre cele mai sărace judeţe ale ţării, locuieşte 2,1% din populaţia ţării. Magazinele, restaurantele şi drogeriile din judeţ contribuie însă doar cu 1% la totalul vânzărilor de 20 de miliarde de euro, ponderea fiind de două ori mai mică decât a populaţiei. Prin extrapolare s-ar putea spune că un bucureştean îşi permite să cheltuie de patru ori mai mult ca un locuitor din Botoşani pe produse de larg consum.
În studiul Vektor Marktforschung sunt incluse toate tipurile de unităţi care vând produse de larg consum, de la hiper şi supermarketuri la chioşcuri şi alimentare, drogherii şi unităţi HoReCa. Sunt luate în calcul doar cele care vând produse de profil, iar la vânzări sunt calculate doar acestea, nu încasările totale, conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă.
Cele mai mari vânzări de produse FMCG se înregistrează în Bucureşti, Braşov (3,7% din totalul pieței românești, adică 740 de milioane de euro) şi Constanţa, iar la polul opus se află Botoşani, Vrancea şi Mehedinţi. Braşovul şi Constanţa sunt două judeţe puternice din punct de vedere economic, „ancorate“ de două oraşe cu acelaşi nume care au atras investiţii de top din domeniul industrial sau naval. La polul opus, celelalte judeţe sunt cunoscute tocmai pentru faptul că nu au reuşit să îi convingă pe investitori să parieze zeci sau sute de milioane de euro pe unităţi de producţie majore.
Judeţele din Moldova şi cele din sud-estul ţării sunt cunoscute ca centrele de producţie de textile ale ţării. Aceste fabrici care produc haine pentru H & M, Zara sau Max Mara se numără printre marii angajatori locali, cu sute sau chiar peste 1.000 de salariaţi fiecare, dar aceştia sunt plătiţi de multe ori cu salariul minim pe economie. Acest lucru se reflectă în puterea de cumpărare a locuitorilor şi deci în încasările jucătorilor din comerţ. De altfel, multă vreme jucătorii străini spre exemplu au deschis magazine pe bandă rulantă în zonele dezvoltate ale României şi abia apoi s-au orientat către regiunea Moldovei sau către judeţele sărace. În continuare, în Botoşani sau Mehedinţi densitatea magazinelor – numărul de unităţi la mia de locuitori – este sub media pe ţară, iar multe dintre unităţi sunt tradiţionale mai degrabă decât moderne, parte dintr-o reţea internaţională.
De altfel, această hartă a comerţului de bunuri de larg consum este o replică relativ fidelă a hărţii economice dat fiind că în România, ca oriunde altundeva, evoluţia comerţului este direct proporţională cu cea a puterii de cumpărare.
În ultimii ani, marcaţi de creşterea economiei şi a consumului privat, salariile au crescut şi ele, iar românii s-au reorientat când vine vorba de bunuri de larg consum fie către produse mai scumpe, fie către achiziţii mai frecvente sau mai mari în volum. Totuşi, aceste evoluţii nu sunt unitare, existând în continuare discrepanţe majore de dezvoltare între judeţe şi regiuni dat fiind că şi investiţiile nou venite s-au îndreptat către Bucureşti şi alte câteva judeţe din ţară, în special din zona Transilvaniei şi din vestul ţării. Astfel, judeţele „periferice“ precum Botoşani sau Vrancea sunt codaşe la investiţii, la creşteri salariale şi implicit la bunăstare. Iar toate acestea sunt vizibile pe harta comerţului.