Steagul dus de juni la Alba Iulia în 1918, zidit de frica Anei Pauker. Aceasta ordonase arderea sa
0Steagul dus de Junii Roşiori la Alba Iulia acum 100 de ani a fost descoperit în urmă cu câteva zile în depozitul Complexului muzeal al Primei Şcoli Româneşti, din Şcheii Braşovului, unde mai sunt încă trei camere de cercetat, scrie Mediafax.
„În 1949, când Ana Pauker a dat acel decret, prin care Armata Română trebuia să ardă, în fiecare lună, 40 de metri liniari de arhivă bisericească, preotul Ioan Prişcu, participant şi el la 1918, la Marea Unire, le-a urcat în turnul Bisericii (Sfântul Nicolae n.r.) şi a zidit uşa de intrare la turn şi n-a spus nimănui. Abia în 1967 s-au descoperit şi de atunci tot căutăm, tot aflăm şi găsim noutăţi”, a spus părintele Vasile Olteanu, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti.
Una dintre comorile descoperite recent este şi acest steag, care îl înfăţişează pe Mihai Viteazu.
„Este un steag de surpriză pentru noi, o pictură foarte veche şi imaginea cu care seamănă perfect cu cea pe care a realizat-o Nicolae Cretan, la Praga, când Mihai Viteazu s-a întâlnit cu Rudolf. Avem certitudinea că el a fost folosit la festivităţile de la Alba Iulia, pentru că pe mânerul steagului sunt ţintele cu numele celor care au participat la Alba Iulia, în afara celor 94 de oficiali braşoveni, au fost foarte-foarte mulţi veniţi în compania celor oficiali, printre care şi Junii braşoveni”, a precizat părintele Oltean.
Tot recent a fost descoperită şi Cronica Transilvaniei din vremea lui Mihai Viteazu, de la Nurnberg, din 1603. Şi acest document preţios este expus la Muzeul din Şcheii Braşovului.
„E cea mai veche cronică despre Mihai Viteazu, la un an şi jumătate de la moartea lui, are 700 de pagini, cu nişte aprecieri formidabile despre Mihai Viteazu, şi de câte ori spune Mihai Viteazu, spune Mihai der Tapfere, adică Mihai Eroul, ceea ce m-a satisfăcut în mod deosebit – aprecierea pe care străinii o au, la 1603, faţă de Mihai Viteazu“, a mai spus acesta.
Tot în aceste depozite a fost descoperit şi steagul care a fost dus la ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand, la Alba Iulia, în 1922. Drapelul a fost al unui şcheian, Petre Popovici, care l-a ascuns pe vremea comunismului.