Profil de torționar. Milițianul brașovean care s-a răzbunat pe muncitorii care au protestat în 1987, aplicându-le bătăi crunte, și a devenit apoi șef în Poliție, dar și avocat

Un miliţian acuzat că a maltratat demonstranţi la Braşov în timpul revoltei din 1987 a continuat, după Revoluţie, să ocupe funcţii înalte în sistemul de stat. În prezent, practică avocatura.

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se fac cercetări sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii în contextul înnăbuşirii Revoltei de la Braşov din 15 noiembrie 1987, iar cercetătorii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii caută, în continuare, probe despre torţionari şi victime.

Recent, Mihai şi Oana Demetriade, doi cercetători CNSAS, au realizat profilul unui miliţian implicat în reprimarea revoltei de la Braşov din anul 1987, respectiv colonelul Gheorghe Achim, conform informațiilor publicate de Adevărul.

„Bătuse cu o bestialitate ieșită din comun”

„O întâmplare care pare banală, în aparenţă. Căutam de multă vreme identificarea unui fost torţionar de la Braşov, care a brutalizat mai mulţi manifestanţi în noiembrie 1987, în beciurile Miliţiei judeţene. Ca să putem face asta, aveam nevoie de fotografii ale lui şi de martori dispuşi să-l identifice. Fiind ofiţer de Miliţie, C.N.S.A.S. nu are dosarele lor de cadre, aşa că am luat la periat toate numerele revistei «Pentru Patrie», în speranţa că la faptele de arme, calităţile ofiţerului nu vor fi fost trecute cu vederea. Cum facem de ani buni, dăm în cercul victimelor fotografiile torţionarilor, pentru identificări. Din păcate, puţini au cooperat. Aici era un caz cu totul special, pentru că fostul colonel Gheorghe Achim bătuse, cu o bestialitate ieşită din comun, mai mulţi demonstranţi arestaţi în acele zile“, a relatat, pe contul personal de Facebook, Mihai Demetriade, istoric şi cercetător la CNSAS.

Ulterior, Oana Demetriade a găsit o fotografie a torţionarului. După căutări şi investigaţii, i-au făcut o fişă completă lui Gheorghe Achim, care demonstra faptul că fostul miliţian a avut o carieră lungă în Poliţie şi după 1989. Cei doi cercetători au reuşit să identifice şi o persoană care a fost bătută crunt de Achim în 1987. Martorul avea, la acea vreme, doar 17 ani. „Furia din vocea lui şi detaliile furnizate au fost mai emoţionante decât satisfacţia confirmării unor detalii din dosare“, spun cei doi cercetărori.

Unul dintre cei mai duri anchetatori

Cei doi cercetători spun că miliţianul „a fost unul dintre cei mai duri anchetatori implicaţi în anchetele revoltei muncitoreşti de la Braşov. Răzbunându-se pe faptul că fusese bătut în stradă de manifestanţi, i-a brutalizat fără scrupule în camerele de anchetă pe cei arestaţi, aplicând bătăi sistematice şi răspândind teroarea“.

Când a venit Revoluţia, el ocupa funcţia de adjunct al şefului Poliţiei municipiului Braşov, fiind responsabil cu problemele de ordine publică şi circulaţie. În mai 2001 a fost transferat ca adjunct al şefului Secţiei 3 din cadrul I.P.J. Braşov. Trecut în rezervă în 2001, a intrat, un an mai târziu, în avocatură.

Conform Adevarul.ro, ascensiunea lui Achim nu s-a oprit aici, fostul torţionar ajungând să predea lecţii de drept la Universitatea „Transilvania“ din Braşov. În urma unei anchete a procurorilor Departamentului Naţional Anticorupţie, din 2006, conferenţiarul universitar Achim Gheorghe şi o studentă au fost trimişi în judecată pentru luare de mită, respectiv dare de mită, într-un caz în care s-a vehiculat traficul cu lucrări de licenţă.

Prin decizia penală nr. 329 din 31 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa Curţii de Apel Braşov care a hotărât condamnarea inculpatului Achim Gheorghe, conferenţiar universitar în cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov – Facultatea de Drept şi avocat în cadrul Baroului Braşov, la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 ani, pentru săvârşirea a 4 infracţiuni de luare de mită.

Unde a muncit în folosul comunității?

Instanţa a interzis inculpatului Achim Gheorghe, timp de 3 ani după executarea pedepsei principale, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. Inculpatul a fost obligat să restituie suma totală de 750 euro către doi martori denunţători.

Achim Gheorghe trebuia să desfăşoare o activitate neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 300 de ore în cadrul Atelierului MFC Braşov sau altă locaţie stabilită de Serviciul de Probaţiune. Cotidianul „Adevărul“ a încercat să afle unde a desfăşurat condamnatul muncă în folosul comunităţii, însă instituţiile responsabile au refuzat să furnizeze informaţii. Reprezentanţii de la Atelierul MFC Braşov, care între timp s-a desfiinţat, nu au putut să precizeze dacă bărbatul a muncit la punctul de lucru de la Braşov, iar cei de la Serviciul de Probaţiune Braşov au spus că nu au voie să dea informaţii despre cei condamnaţi la muncă în folosul comunităţii, aşa cum le-au cerut cei de la Serviciul de Probaţiune la nivel central.

La Universitatea Transilvania, scandalul care a zguduit unitatea de învăţământ pare să fie uitat. Rectorul universităţii, Ioan Vasile Abrudan, a spus că Achim Gheorghe nu mai este angajatul lor din data de 6 martie 2009.

Povești vechi și un dosar încă nefinalizat

Contactat telefonic de către reporterii Adevărul, Gheorghe Achim a refuzat să răspundă la acuzaţiile care i se aduc, spunând că toate sunt „poveşti vechi“, acuzând că nu cunoaştem „instituţia reabilitării“, „noţiuni de drept elementare“ sau legislaţia în vigoare. Ca să aflăm adevărul despre înăbuşirea revoltei de la Braşov, ne sfătuieşte să luăm legătura cu IPJ, iar despre vânzarea lucrărilor de licenţă pare că a auzit pentru prima dată. „Astea sunt chestii de 15 ani“, spune el. Apoi, alege să închidă telefonul, nu înainte de a spune: „Având în vedere agresivitatea dumneavoastră verbală, daţi-mi voie să mă folosesc de dreptul meu la tăcere. Bună ziua, numai bine!“.

Procurorii încă nu au finalizat Dosarul „Braşov 1987“. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a făcut o sesizare penală pe acest subiect încă din anul 2007, la puţin timp după înfiinţarea sa. Soluţia neînceperii urmării penale a fost dată în baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare, la 1 februarie 2014, a noului Cod Penal şi a Codului de Procedură Penală, potrivit cărora faptele sesizate de experţii IICCMER nu mai sunt prescriptibile.