Potrivit Asociației Medicilor de Familie din Brașov, 70 de medici din Brașov au refuzat să semneze contractul-cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate, în semn de protest față de condițiile proaste și subfinanțarea sistemului de medicină primară din România. Medicii speră ca Guvernul să aloce un buget corespunzător asistenţei medicale primare şi asociațiile să aibă un cuvânt de spus la masa negocierilor privind contractul-cadru pentru asistenţa medicală.
„Și noi, prin Asociația Medicilor de Familie din Brașov, suntem solidari cu cei din țară. 70 de medici nu semnaseră actul adițional în semn de protest. Ne dorim garanții din partea CNAS și din partea Ministerului Sănătății că ceea ce am solicitat anul trecut va fi înscris în noul contract- cadru, fapt pe care nu l-am obținut anul trecut la discuțiile pe care le-am purtat. Suntem în discuții cu Casa de Asigurări, chiar și astăzi am avut o întrevedere, în legatură cu aceste aspecte, inclusiv cu posibilitatea ca medicii care nu semnează acum să aibă posibilitatea să reia contractul la o dată ulterioară”, a declarat Andreea Neculau, președintele Asociației Medicilor de Familie din Brașov.
În județul Brașov sunt 318 medici de familie, iar potrivit sursei citate, faptul că mulți au ales să semneze contractul-cadru nu este neapărat un semn că ar fi mulțumiți de condțiile din sistem.
Medicii de familie sunt nemulțumiți de birocrația din sistem, care ar conduce la plimbarea pacienților pentru obținerea scrisorilor medicale sau a actelor administrative. Ei cer modificarea contractului-cadru și spun că este nevoie de o finanţare adecvată asistenţa medicală primare, un segment care rezolvă peste 70% din problemele medicale ale pacienţilor. De asemenea, medicii de familie ce alinierea veniturilor cu cele din sistemul spitalicesc. Medicii mai cer investiții în sistem și îmbunătățirea sistemului informatic de prescriere a rețetelor și trimiterilor, care, în momentul de față, este disfuncțional și le aduce multe sancțiuni. În fine, una dintre cele mai importante solicitări este acordarea unui procent mai mare din fondul unic național de sănătate, care în momentul de față ar fi inechitabil.
