„Din ansamblul modificarilor propuse se desprinde concluzia ca orientarea este in sensul dilatarii sferei drepturilor acordate persoanelor inculpate, in detrimentul pastrarii efective a garantiilor procesuale acordate persoanelor vatamate. Practic, intervine o rasturnare a valorilor specifice unui stat de drept, fiind sacrificat interesul general al societatii in favoarea unui interes de grup”, se arata intr-un comunicat dat publicitatii vineri de Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov. Procurorii mai atrag atentia ca amendamentele la Codul Penal si Codul de Procedura Penala este de natura sa „afectreze grav” cooperarea internationala si sugereaza ca este nevoie de interventia Avocatului Poporului, arata hotnews.ro.
Redam mai jos integral comunicatul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, dat publicitatii in urma convocarii Adunarii Generale a procurorilor din acest parchet:
„Procurorii exprima ingrijorarea profunda fata de maniera accelerata si netransparenta in care se organizeaza dezbateri atat asupra legilor privind organizarea sistemului judiciar, statutul magistratului si organizarea CSM, dar si asupra Codului de procedura penala, fara ca (de principiu) prevederile propuse sa fie fundamentate la nivel practic si fara o analiza atenta a implicatiilor asupra sistemului normativ.
Avansarea agendei legislative pe baza unui context limitat, de transpunere in legislatia interna a unor prevederi legislative ale UE, se transforma in <<perforarea>> Codului de procedura penala in domenii care nu sunt legate de actul legislativ european, dar avand un potential cert si ridicat de afectare a echilibrului instrumentelor reglementate pentru cercetarea infractiunilor, pentru realizarea dreptului la siguranta al cetateanului.
Ca parte a sistemului judiciar, procurorii au datoria sa apere interesele generale ale societatii, rolul lor principal fiind legat de exercitarea actiunii penale in cazul savarsirii de infractiuni. Instrumentele necesare strangerii probelor trebuie sa se mentina eficiente, pentru descoperirea infractiunilor, pentru a da relevanta principiului aflarii adevarului si rolului activ, nu doar pentru a interveni – procurorii sau organele de cercetare penala – cand posibilitatile de strangere a probelor au fost compromise. Administrarea probelor tine cont, in primul rand, de interesul social vatamat, care poate privi o persoana fizica ori o persoana juridica si de obligatiile pozitive izvorate din art. 2, 3 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului in sensul ca statul trebuie sa faca anchete efective de natura sa duca la trimiterea in judecata si pedepsirea persoanelor care comit infractiuni care afecteaza dreptul la viata, integritatea fizica a persoanelor, viata sexuala etc (e.g. hotararea CEDO din 15 martie 2016 data in cauza M.G.C. impotriva Romaniei, cererea nr. 61495/11).
Din ansamblul modificarilor propuse se desprinde concluzia ca orientarea este in sensul dilatarii sferei drepturilor acordate persoanelor inculpate, in detrimentul pastrarii efective a garantiilor procesuale acordate persoanelor vatamate. Practic, intervine o rasturnare a valorilor specifice unui stat de drept, fiind sacrificat interesul general al societatii in favoarea unui interes de grup.
Legislatia moderna se bazeaza pe principiul non-regresiunii, in sensul ca nivelul de eficienta sau sfera de cuprindere a unor institutii juridice in viitor sa nu fie mai restranse sau reduse decat nivelul dintr-o etapa anterioara al acelor prevederi.
Adoptarea unor legi prin care se restrange sfera mijloacelor de proba (ex. inregistrarile audio video publice) este de natura sa afecteze grav cooperarea internationala in materie penala dintre Romania si alte state cata vreme in astfel de situatii se aplica Codul de procedura penala roman (Legea[1] nr.302/2004, republicata, privind cooperarea judiciara internationala in materie penala) si se poate astfel ajunge la situatia in care nu vom putea da curs unor comisii rogatorii internationale.
Ne exprimam convingerea ca Avocatul Poporului va actiona, conform prerogativelor sale, pentru a semnala afectarea echilibrului constitutional de posibile acte normative care ar contine prevederi in aceasta directie.
De asemenea, in cadrul cooperarii cu Procurorii Generali din Statele Membre ale Uniunii Europene ori in cadrul organismelor Consiliului Europei, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are canalele necesare pentru a pune in discutie evolutiile ingrijoratoare care privesc organele de urmarire penala si activitatea acestora.”
