Ținând cont de scandalurile care au apărut în ultima perioadă pe tema unor proiecte imobiliare propuse de anumiți dezvoltatori, dar și de faptul că și unii consilieri locali și-au dat cu părerea în necunoștință de cauză, primarul Brașovului George Scripcaru le-a predat aleșilor, în ședința de plen de astăzi, o lecție cu privire la demersurile care se fac pentru ca un astfel de proiect să fie pus în aplicare.
În cazul proiectului propus pe strada Petofi Sandor, până la punerea în operă a propunerii deținătorului, este cale lungă, după cum a spus Scripcaru, subliniind faptul că nu înțelege cum unii consilieri au spus public că sunt împotriva proiectului, deși acesta nu există în realitate.
Care sunt pașii pentru nașterea unui proiect imobiliar
„Tocmai pentru a nu exista nici un dubiu, față de prevederile legale în vigoare, le-am solicitat celor care vor să inițieze un proiect imobiliar să facă o preconsultare publică încă de dinainte de elaborarea studiului de oportunitate pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal. Un PUZ are un anumit parcurs din punct de vedere procedural. Orice cetățean, proprietar al unui teren, poate să ceară un certificat de urbanism în vederea inițierii unui PUZ. Legea îi dă dreptul la acest lucru. Cetățeanul face un demers la nivelul Primăriei Brașov, iar Primăria este obligată să-i elibereze certificatul. În acest certificat sunt stipulate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, iar apoi urmează studiul de oportunitate. Preventiv, am impus solicitantului, deși legislația nu o impune, să amplaseze pe proprietatea lui acel panou privind intenția de proiect încă de dinaintea elaborării studiului de oportunitate. Cetățenii pot cere astfel lămuriri cu privire la proiect de la inițiatorul său, iar după aceea urmează elaborarea studiului de oportunitate ce presupune o dezbatere publică pe care trebui să o facă inițiatorul, nu Primăria, pentru că atunci când prezintă acest studiu Comisiei de Urbanism în vederea avizării pentru obținerea PUZ, trebuie să demonstreze că a discutat despre proiect cu cei interesați, cu riveranii. Totodată, Comisia de Urbanism și Amenajarea Teritoriului poate cere apoi anumite detalii, iar abia apoi se trece la partea de avizare, respectiv avizare în Consiliul Local, avizare de către Consiliul Județean și apoi abia aprobare în Consiliul Local. Apoi, urmează documentațiile PUD, DATC și proiectul intră iar în Comisia de Urbanism. Orice consilier poate participa la ședințele acestei comisii pentru a fi corect informat. Abia după toate acestea se ajunge în faza finală de elaborare a autorizației de construcție”, a explicat primarul care a punctat faptul că municipalitatea nu se opune unor investiții și dezvoltări, însă trebuie respectați toți acești pași procedurali.
Totodată, acesta a mai subliniat faptul, că în vederea simplificării procedurilor, Comisia de Urbanism ar urma să aibă ședințe comune cu Comisia de Ciruclație în ceea ce privește autorizarea unor proiecte imobilire, iar Comisia de Ciruclație să aibă ședințe separate exclusiv pe partea de sistematizare rutieră. „Odată cu dezbaterea proeictelor imobiliare de către Comisia de Urbanism, trebuie să se discute și detaliile legate de circulație, ca să nu existe 2 avize ce se contrazic”, a precizat primarul.
Avizul unic de la rețeliști, un proiect eșuat
Nu în ultimul rând, o veste bună pentru cei care au nevoie de certificate de urbanism sau certificate fiscală este că în cel mai scurt timp, acestea vor putea fi eliberate și online. „Suntem în curs de finalizare a acestui sistem pentru a veni în întâmpinarea solicitanților. De asemenea, am avut un proiect pentru a crea și acel aviz unic de la rețeliști, care trebuie obținut de cei care dezvoltă proiecte urbanistice. Din păcate, de fiecare dată când ne-am întâlnit cu rețeliștii, ei au venit să ne spună cum nu se poate face acest lucru. În aceste comisii, fiecare deținător de rețele are un reprezentant și dacă în termen de o lună, nu înțeleg că este nevoie să facem schimb de date pentru a putea aviza un proiect, și punem oamenii pe drumuri să ia avize de la ei contracost, și apoi constatăm că de fapt nu există rețele. Dacă respectivele rețele nu apar în GIS (Sistem Informațional Geografic – n.r.), înseamnă că nu există”, a completat primarul.
Un comentariu
http://solutions.arcgis.com/