Fostul senator Sebastian Grapă a obținut în mod nelegal, prin firme controlate de el, fonduri de aproape 1,5 milioane lei din bugetul Consiliului Județean (CJ) Brașov cu acordul fostului președinte al CJ Aristotel Căncescu, banii fiind alocați în baza unor contracte care nu erau necesare și al căror obiect nu a fost pus în practică, se arată în rechizitoriul DNA prin care cei doi au fost trimiși în judecată.
Potrivit procurorilor, Căncescu a folosit fondul de rezervă al CJ pentru obținerea de foloase necuvenite și pentru favorizarea apropiaților săi, dar și pentru un control politic asupra membrilor partidului din care făcea parte, în speță primarii comunelor din județ, iar în acest sens a avut grijă ca fondul să fie constituit la valoarea maximă permisă de lege, 5% din bugetul județului, chiar suplimentându-l, tocmai pentru atingerea scopurilor sale frauduloase.
„În plus, faptul că inculpatul Căncescu Aristotel Adrian a dispus de banii din fondul de rezervă după bunul său plac, fără vreo preocupare pentru respectarea legalității, rezultă și din aceea că a solicitat împuternicire Consiliului să dispună de acesta prin dispoziție de președinte, asigurându-se astfel că nimeni n-o să conteste alocarea banilor. În acest mod a creat impresia atât celor din aparatul de specialitate, cât și consilierilor județeni că fondul de rezervă este la dispoziția sa, a președintelui, și nu la dispoziția Consiliului Județean, așa cum era prevăzut în lege”, arată DNA, citat de Agerpres.
Anchetatorii explică faptul că circuitul normal al actelor în cadrul CJ nu era respectat în cazul cererilor pe fondul de rezervă formulate de primari, la solicitarea expresă a unor consilieri județeni, cererile fiind aprobate de Căncescu, iar abia apoi se îndeplineau formalitățile, adică se introduceau într-o anexă la un referat care nu cuprindea o analiză a solicitării primăriei.
Acest mod de lucru a fost urmat și pentru alocarea de bani din fondul de rezervă pentru finanțarea unor contracte încheiate de primării din județ cu societăți comerciale controlate de inculpatul Sebastian Grapă, se precizează în rechizitoriu.
„În condițiile în care inculpatul Căncescu Aristotel Adrian hotărâse deja utilizarea banilor din fondul de rezervă în scopuri politice, acesta a fost de acord cu propunerea inculpatului Grapă Sebastian, astfel că în anii 2010-2013 a aprobat cererile depuse de primarii din zona Făgăraș, cărora le-a alocat banii cu care s-au finanțat contracte de achiziții publice care să fie încheiate cu firmele pe care le controla acesta, respectiv SC (…) SRL, SC (…) SRL, SC (…) SRL (actual SC (…) SRL), SC (…) SRL”, menționează DNA.
Procurorii spun că una dintre primăriile cu care firmele lui Grapă au încheiat contracte finanțate din fondul de rezervă al CJ Brașov era condusă de nașul de cununie al fostului senator.
„Urmare a acestei discuții și a promisiunii inculpatului Grapă Sebastian că va asigura fondurile necesare de la CJ, la data de 11.05.2010 a fost încheiat între Comuna (…) și SC (…) SRL contractul nr. (…) având ca obiect ‘lucrări decolmatare și refacere curs pârâu Iaz în aval de DN1+pârâu Valea Gardului în aval de DN1, în valoare de 496.000 lei (…). Contractul a fost semnat pentru primărie de (…), iar pentru SC (…) SRL, de contabilul societății, inculpatul Stângu Ioan Ovidiu, devenit administrator la cererea inculpatului Grapă Sebastian. (…) Acest preț al contractului a fost stabilit de inculpatul Grapă Sebastian, care i-a prezentat primarului un contract completat cu această valoare, fiind supraevaluat, în condițiile în care în care lucrările au constat doar în tăierea sălciilor și taluzarea malurilor (servicii pentru care în anul 2012 primăria (…) a plătit către SC (…) SRL, în baza unui contract similar, suma de aproximativ 80.000 lei)”, arată anchetatorii.
Potrivit acestora, contractul respectiv a fost încheiat în baza art. 122 alin. 1 lit. c din OUG 34/2006, printr-o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, invocându-se o stare de extremă urgență.
„Din cele expuse rezultă că în perioada 2010-2013 inculpatul Grapă Sebastian a obținut în mod nelegal prin intermediul firmelor controlate suma totală de 1.471.617,16, din care a dat la partid suma de 170.000 lei cu titlul de mită pentru a-și asigura locul pe lista consilierilor județeni. Această sumă de 1.471.617, reprezintă folos necuvenit pentru societățile beneficiare ale contractelor și pentru inculpatul Grapă Sebastian, cel care deține și controlează în fapt firmele, și totodată un prejudiciu în dauna bugetului județului Brașov. Contractele perfectate cu primăriile menționate nu au avut justificare obiectivă, nu erau necesare, nu au fost folosite ulterior în vreun fel, reprezentând doar pretextul pentru obținerea banilor de către Grapă Sebastian, după un mecanism creat de acesta și de care au profitat și alți apropiați din partid (…). Având acordul inculpatului Căncescu Aristotel Adrian (…), inculpatul Grapă Sebastian a cerut primarilor din județ cu care avea o relație apropiată/pe care-i putea controla să încheie contracte pentru întocmirea acestor studii cu firmele impuse de el și apoi să formuleze cereri către CJ pentru alocarea de bani din fondul de rezervă. Cererile au fost aprobate apoi cu încălcarea legii de inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, știind că banii vor ajunge în final la inculpatul Grapă Sebastian conform înțelegerii prealabile și sistemului pe care l-a creat în CJ pentru alocarea banilor pentru obținerea de foloase necuvenite de cercul său de apropiați, „șefu’, asta-i pentru mine'”, explică DNA.
Conform datelor cuprinse în rechizitoriu, studiile plătite de primării din aceste fonduri alocate de CJ din fondul de rezervă nu erau necesare, nu au fost folosite în vreun fel în activitatea primăriilor iar în cvasitotalitatea cazurilor, după predare au rămas în biroul primarului, fără ca cineva să le citească.
„De altfel, studiile nu au fost întocmite în mod real, nu s-a deplasat nimeni la fața locului pentru a constata și analiza situația specifică în fiecare caz, astfel că nu au corespuns nevoilor localităților respective, ci conțin date generale, cu caracter teoretic, fiind copiate de pe internet și fiind predate apoi primăriilor pentru a crea aparența care să justifice plata”, mai spun procurorii.
Fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Brașov Aristotel Căncescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, sub control judiciar, pentru luare de mită în formă continuată (șapte infracțiuni) și abuz în serviciu (cinci infracțiuni, dintre care trei în formă continuată), în timp ce Sebastian Grapă, și el aflat sub control judiciar, va fi judecat pentru dare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu (patru infracțiuni, dintre care una în formă continuată) și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Tot sub control judiciar au fost trimiși în judecată Gavril Matei, la data faptelor consilier județean și om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită în formă continuată și complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, Gheorghe Claudiu Cornea, la data faptelor consilier județean, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită în formă continuată și complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, precum și Adrian Sabin Neag, consilier județean și administrator al unei societăți comerciale la data faptei, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată.
În același dosar au mai fost deferiți justiției, în stare de libertate: Radu Petru Ispas, administrator public al județului Brașov la data faptei, și Viorel Costea, director al Direcției de Administrare Drumuri și Poduri (DADP) din cadrul CJ Brașov la data faptei, pentru abuz în serviciu în formă continuată; Ioan Iancu Boeriu, primar al comunei Jibert și Cristinel Paltin, primar al comunei Șercaia, pentru abuz în serviciu; Florin Gabriel Cornea, pentru complicitate la abuz în serviciu; consilierii județeni Valentin Olimpiu Șoneriu și Vasile Ungureanu, primarul municipiului Codlea la data faptei, George Cătălin Muntean, precum și Dragoș Romulus Crăciun, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată; Ovidiu Stângu pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului în formă continuată; Ioan Cosmin Leancu, primar al comunei Beclean la data faptei și Lucia Cristina Grama, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.
